Stabilirea domiciliului copilului după divorț este una dintre cele mai sensibile probleme de dreptul familiei în Republica Moldova. Atunci când părinții nu ajung la un acord, domiciliul copilului poate fi stabilit de instanța de judecată, ținând cont de interesul superior al copilului și de circumstanțele concrete ale familiei.
Cele mai complicate si emotive litigii peste tot în lume sunt divorțurile în cazul când cuplul are unul ori mai mulți copii. Aceste litigii devin si mai complicate atunci când legiuitorii nu au stabilit clar cum ar fi corect de intervenit în cazurile când doi maturi încep să lupte pentru copil ambii dorind să obțină custodia acestuia. Unii o doresc pe bune, alții doresc custodia copilului doar din răzbunare față de celălalt părinte.
Dacă vă confruntați cu un divorț și un litigiu privind domiciliul copilului, consultați serviciile noastre de asistență juridică pentru divorț în Republica Moldova.
Cum se face stabilirea domiciliului copilului după divorț
Potrivit Codul Familiei RM, dacă părinții au copii minori, si au un acord privind stabilirea domiciliului si educația copiilor, acestea pot să desfacă căsătoria în fața unui notar, ori Oficiului Stării Civile. Legiuitorii nu au prevăzut în procedură, ce formă trebuie să îmbrace acordul comun a părților privind stabilirea domiciliului minorului si educația acestuia. Astfel că, practica în RM ne arată că la divorțurile extrajudiciare este suficient părțile să declare că au ajuns la astfel de acord si cu cine va locui copilul, autoritatea face însemnări în registru despre declarația sa si purcede la desfacerea căsătoriei. Practica ne arată că această procedură este una vicioasă. Ori, în momentul în care, partea care si-a dorit mai repede divorțul si a acceptat ca copilul să domicilieze cu celălalt părinte, dacă nu au avut o înțelegere scrisă, autentificată notarial, ori nu au avut o hotărâre judecătorească în acest sens, după ce va obține divorțul, având un comportament cu rea credință va declara că nu a dat nici un acord cu privire la domiciliul copilului si de fapt ei nu au avut nici o înțelegere privind educația copilului așa că, atunci când le va conveni, se vor adresa în judecată. Se întâmplă în foarte multe litigii din Moldova, si nici un judecător încă nu a luat în considerație că a existat un acord, că a fost prin acest acord stabilit domiciliul minorului si doar așa puteau autoritățile să desfacă căsătoria dintre părți. În cazul unui acord, urmează să fie solicitat nu domiciliul minorului ci dacă sunt motive legale, schimbarea domiciliului, doar că majoritatea din magistrați nu atrag nici o atenție ce ne spune legea, ori ce probe sunt anexate la dosar.
Republica Moldova a creat un precedent periculos prin oferirea posibilității de a desface căsătoria extrajudiciar atunci când sunt copii minori. Ori, nici o înțelegere nu are putere juridică si nu poate fi pusă în executare dacă nu există în acest sens o hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă.
Moldova mai are o problemă legislativă. Legea cu privire la Ieșirea si intrarea în țară a copiilor minori intră în contradicție Codul Familiei.
Codul familiei pe de o parte, prevede că în cazul în care părintele la domiciliul căruia a fost stabilit domiciliul copilului pleacă în altă localitate din țară sau de peste hotare împreună cu copilul, acesta trebuie să asigure comunicarea copilului cu celălalt părinte prin intermediul tehnologiilor informaționale sau prin alte mijloace, precum si posibilitatea vizitării copilului de celălalt părinte. Codul familiei nu obligă părintele să solicite acordul celuilalt părinte la plecarea din țară, dar obligă părintele la asigurarea comunicării cu celălalt părinte prin intermediul tehnologiilor informaționale. Pe de altă parte Legislația cu privire la ieșirea si intrarea în țară a copiilor minori a fost adoptată în 1994, cu modificări în 2022 ce nu a ajutat executivul ci dimpotrivă, a creat o confuzie totală, care permite părții interesate de a crea probleme celeilalte părți să speculeze si să solicite pornirea cauzelor penale, chiar dacă copilul minor a fost stabilit cu domiciliul la unul din părinți, ori a exista o înțelegere între părți în acest sens la desfacerea căsătoriei, chiar dacă Codul Familiei le permite să-si schimbe domiciliul fie temporar fie permanent cu introducerea unor obligațiuni, de a ține legătura cu copilul prin tehnologiile informaționale, Legea nr. 269 invocă că: „ în cazul în care minorul își stabilește domiciliul în străinătate, este necesar consimțământul exprimat prin declarație, al ambilor părinți, prin semnătura notarială.”
Cele mai mari abuzuri în Republica Moldova sunt la aplicarea acestei legi, ori, Organul de Urmărire Penală, abuziv si arbitrar la plângerea persoanei interesate, pornește cauza penală fără ca să ia în considerație toate circumstanțele de fapt si de drept.
În astfel de cazuri, în primul rând trebuie să se determine, a fost ori nu scos copilul din țară ilegal. Atunci când spunem ilegal, ne referim, la încălcarea legii, a avut oare minorul cu părintele său interdicție de a părăsi țara ori de ași schimba domiciliul. Si-a schimbat minorul domiciliul permanent fără acordul ambelor părinți ori domiciliul a fost schimbat temporar. Dacă domiciliul minorului a fost stabilit cu unul din părinți, iar Codul Familiei nu îi îngrădește schimbarea domiciliului si circulația liberă a minorului, este ori nu plecarea din țară considerată ilegală.
Republica Moldova are un număr enorm mare de dosare penale deschise împotriva unui părinte conform art. 207 Cod Penal, care prevede sancționarea persoanei în cazul în care a scos copilul ilegal din țară.
Ilegal, în cazul dat, legea prevede că actele în baza căruia a fost scos minorul ilegal din țară erau falsificate, ori copilul a fost scos din țară pe altă cale ilegală. Se pedepsește această infracțiune cu privațiune de libertate de la 2 la 6 ani.
Haideți să discutăm, dacă se încadrează acțiunile unui părinte cu care a rămas copilul minor să domicilieze si cu care a plecat peste hotare, fie temporar ori permanent în infracțiunea prevăzută de art. 207 CP a RM.
În cazul în care părintele cu care copilul domicilia a plecat peste hotare cu acte veridice si nu false, în cazul în care părintele a ieșit din țară fără ca să ocolească postul de frontieră a Republicii Moldova, în cazul în care la ziua când au plecat din țară nu a existat nici o decizie judecătorească executorie care să interzică minorului părăsirea Moldovei, acțiunile părintelui nu se încadrează în art. 207 CP a RM.
În cazul în care avem o situație în care celălalt părinte nu este de acord cu plecarea minorului peste hotare, atunci este un litigiu civil unde trebuie să se discute această problemă si nicidecum nu poate fi aplicată procedura penală.
De ce se aplică totuși procedura penală, practica ne arată că cele mai multe cazuri penale de acest gen sunt atunci când părintele interesat are influență asupra organelor de drept si instanțelor de judecată. Aceste cazuri sunt intentate mai mult din răzbunare, cu rea credință pentru a speria oponenta, pentru a o șantaja si acest șantaj cel mai dese ori este nu doar din partea oponentă ci si din partea organului de urmărire penală si a procuraturii.
Codul penal nu prevede nici o răspundere penală în cazul în care copilul a plecat legal peste hotare împreună cu un părinte mai ales dacă domiciliul copilului minor era cu acel părinte, fie prin înțelegere amiabilă, ori prin hotărârea instanței de judecată.
La ce ar trebui să atragă atenția puterea legislativă si puterea executivă, ce exemple bune sunt în acest sens la americani ori europeni, o să vă scriu în următoarea postare.