Codul Penal al R. Moldova prevede: Articolul 243 ”Spălarea banilor”
(1) Spălarea banilor săvîrşită prin:
a) convertirea sau transferul bunurilor de către o persoană care ştie ori trebuia să ştie că acestea constituie venituri ilicite, în scopul de a tăinui sau de a deghiza originea ilicită a bunurilor sau de a ajuta orice persoană, implicată în comiterea infracţiunii principale, de a se sustrage de la consecinţele juridice ale acestor acţiuni;
b) tăinuirea sau deghizarea naturii, originii, amplasării, dispunerii, transmiterii, deplasării proprietăţii reale a bunurilor ori a drepturilor aferente de către o persoană care ştie sau trebuia să ştie că acestea constituie venituri ilicite;
c) dobîndirea, deţinerea sau utilizarea bunurilor de către o persoană care ştie ori trebuia să ştie că acestea constituie venituri ilicite;
d) participarea la orice asociere, înţelegere, complicitate prin acordarea de asistenţă, ajutor sau sfaturi în vederea comiterii acţiunilor prevăzute la lit.a)-c)
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1350 la 2350 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 6 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de la 8000 la 11000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
(2) Aceleaşi acţiuni săvîrşite:
b) de două sau mai multe persoane;
c) cu folosirea situaţiei de serviciu
se pedepsesc cu amendă în mărime de la 2350 la 5350 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 4 la 7 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 10000 la 13000 de unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita anumite activități sau cu lichidarea persoanei juridice.
(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvîrşite:
a) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;
b) în proporţii deosebit de mari,
se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 13000 la 16000 de unități convenționale sau cu lichidarea persoanei juridice.
(4) Acţiuni ilicite constituie şi faptele comise în afara teritoriului ţării dacă acestea conţin elementele constitutive ale unei infracţiuni în statul în care au fost comise şi pot constitui elementele constitutive ale unei infracţiuni comise pe teritoriul Republicii Moldova.
Conform codului penal al R. Moldova avem trei feluri principale de elemente ale spălării banilor. Aceste elemente sunt: a) convertirea sau transferul bunurilor; tăinuirea sau deghizarea naturii, originii, amplasării, dispunerii, transmiterii, deplasării proprietăţii reale a bunurilor ori a drepturilor aferente; dobîndirea, deţinerea sau utilizarea bunurilor care constituie venituri ilicite.
După cum se vede din lege, legiuitorul a stabilit că toate veniturile sau bunurile obținute de persoane trebuie să fie legale. Principalele venituri legale prevăzute de legislația sunt venituri obținute din muncă (salariul), activitatea antreprenorială, investiții, moștenire și altele, neinterzise prin lege. Principalele venituri ilegale sunt venituri obținute prin încălcarea legislației cum spre exemplu furtul, contrabandă, activitatea legată de circularea ilegală a drogurilor, armamentului, trafic de ființă umane etc.
Toate activitățile care aduc venituri ilegale sunt pedepsite prin diferite legi inclusiv codul penal. De asemenea legea prevede că veniturile obținute în mod ilegal urmează a fi confiscate în proprietatea statului. Pentru a se eschiva de la răspunderea penală și confiscarea infractorii au necesitatea de a ascunde proveniența veniturilor sau cu alte cuvinte să ascundă proveniența ilegală a veniturilor.
Această activitate privind ascunderea provenienței ilegale a veniturilor se numește spălarea de bani sau ”Landromatul”. Această infracțiune face parte din infracțiunile așa numitei grupe de ”Favorizarea infracțiunilor”. Principalele elemente ale acestei infracțiuni sunt: convertirea sau transferul bunurilor, tăinuirea sau deghizarea naturii, originii, amplasării, dispunerii, transmiterii, deplasării a bunurilor ori a drepturilor aferente, dobîndirea, deţinerea sau utilizarea bunurilor.
După cum se vede legiuitorul a generalizat diferite metode de modificarea originei bunurilor obținute în mod ilegal. În realitate această generalizarea prevede un singur scop al acțiunilor infractorului: ascunderea provenienței ilegale a bunurilor. Cea mai răspîndită metodă de tăinuire provenienței banilor obținuți în mod ilegal este convertirea sau transferul lor de pe un cont bancar pe altul. După cum se cunoaște sistema bancară înregistrează în mod automat ori ce tranzacție legată de un cont. În registrul bancar se înregistrează data tranzacției, sursa mijloacelor bănești, suma tranzacției, destinatarul tranzacției precum și alte informații pertinente.
Datorită acestei înregistrări organele de urmărire penală precum și alte organe de control pot verifica sursa mijloacelor bănești. Dacă sursa mijloacelor bănești este suspectă se pornește urmărirea penală sau alte genuri de control pentru a stabili proveniența mijloacelor bănești. Pentru a face această verificare dificilă sau uneori imposibilă infractorii efectuează mai multe tranzacții bancare în diferite conturi pentru a deruta si induce in eroare organe de control și verificare. Unele scheme prevăd împărțirea sumei principale în mai multe sume mai mici și transferul lor dintr-o bancă în alte bănci inclusiv alte țări.
Aceste acțiuni de spălare de bani fac foarte dificilă sau uneori imposibilă prevenirea sau stoparea activităților criminale și favorizează eschivarea de la răspundere penală a persoanelor care comit infracțiuni.
Pentru a demonstra vinovăția persoanelor, care comit spălarea banilor, nu este nevoie de demonstrarea în primul rînd că banii spălați au fost obținuți în mod ilegal. Obținerea veniturilor sau a bunurilor în mod ilegal este o altă infracțiune. Pentru ca inclupatul să fie recunoscut vinovat, procuratura trebuie să demonstreze numai faptul favorizării obținerii bunurilor în mod ilegal prin spălarea de bani. Cu alte cuvinte legea pedepsește însăși acțiunile privind spălarea de bani indeferent de faptul cum în realitate au fost obținute bunurile sau veniturile spălate.
Principalul element al acestei infracțiuni este vinovăția persoanei, care comite acțiuni de spălarea de bani. Cu alte cuvinte inculpatul consideră, știe sau trebuia să cunoască, că spală banii obținuți în mod ilegal. În practică pot avea loc situații cînd banii au fot obținuți în mod legal însă persoana, care spală acești bani are intenția directă de a spăla banii obținuți ilegal. Anume această intenție și reprezintă vinovăția în asemenea situații. Respectiv procurorul nu are nici o obligație să demonstreze proveniența ilegală a mijloacelor bănești în primul rînd. Tot ce trebuie el să demonstreze este că inclupatul avea intenția de a spăla banii obținuți în mod ilegal.