Astăzi, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a pronunțat două hotărâri notabile în materie penală. Acestea evidențiază, pe de o parte, importanța respectării procedurilor legale în fața unor acuzații grave și, pe de altă parte, rolul fundamental al drepturilor omului în procesul penal.
Achitare Confirmată într-un Caz de Corupție
În cauza 1ra-449/24, CSJ a menținut o sentință de achitare pronunțată în cazul unui judecător al Curții de Apel Chișinău, acuzat de trafic de influență în patru episoade. Prima instanță și Curtea de Apel Bălți au respins acuzațiile, iar procurorul a formulat un recurs în 2024, invocând următoarele temeiuri:
- Art. 427 alin. (1) pct. 1) CPP: Interpretarea legii de către instanța de apel contrazice jurisprudența uniformă a CSJ.
- Art. 427 alin. (1) pct. 6) CPP: Aprecierea probelor de către instanța de apel a fost vădit nerezonabilă.
CSJ a respins recursul ca inadmisibil, motivând că procurorul nu a prezentat argumente clare și punctuale în sprijinul cererii sale. Deși recursul avea 34 de pagini, acesta se limita la a contesta soluția instanței de apel, fără a demonstra de ce interpretarea legii sau analiza probelor ar fi fost iraționale. CSJ a subliniat că admisibilitatea unui recurs bazat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) CPP necesită dovedirea faptului că instanța de apel:
- Nu s-a pronunțat asupra unor argumente esențiale.
- A analizat probele într-un mod „irațional” – o sarcină extrem de dificilă pentru recurent, având în vedere prezumția de raționalitate a deciziilor instanțelor.
CSJ a explicat, totodată, că, deși acest temei de recurs este cel mai des invocat, foarte puține cereri sunt admise. Textul complet al hotărârii poate fi consultat aici.
Redeschiderea unui Proces Penal După Hotărârea CtEDO
În cauza 1rh-24/2024, CSJ a admis o cerere de revizuire în urma unei hotărâri a Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO), care constatase utilizarea unor probe obținute contrar art. 3 CEDO (interzicerea torturii). CtEDO a subliniat că utilizarea acestor probe a afectat echitatea procesului penal, necesitând redeschiderea cazului pentru reevaluarea probelor.
CSJ a precizat că instanța de revizuire are următoarele atribuții:
- Evaluarea condițiilor de admisibilitate a cererii de revizuire, fără a se pronunța asupra temeiniciei recursului sau asupra vinovăției inculpaților.
- Casarea hotărârii atacate și reluarea examinării ultimei căi de atac ordinare. Astfel, conform art. 462 alin. (1) lit. b) CPP, instanța de revizuire nu poate dispune achitarea, ci doar reluarea examinării recursului ordinar.
CSJ a reiterat că probele pretins obținute prin maltratare generează întotdeauna dubii asupra echității procesului penal, indiferent dacă aceste probe nu sunt decisive pentru stabilirea vinovăției. Rejudecarea va implica o evaluare a următoarelor aspecte:
- Dacă există suficiente probe care să stabilească prima facie că inculpații au fost maltratați pentru obținerea declarațiilor incriminatorii.
- Dacă utilizarea acestor probe compromite echitatea procesului penal.
Un aspect important al acestei cauze este impactul asupra tuturor inculpaților. CSJ a notat că probele contestate la CtEDO au fost utilizate și în cazul altor condamnați care nu au sesizat Curtea Europeană. Pentru a asigura echitatea procesului, instanța va reexamina cauza în privința tuturor persoanelor implicate.
Textul complet al hotărârii poate fi consultat aici.
Hotărârile CSJ adoptate astăzi subliniază necesitatea respectării stricte a standardelor procesuale și importanța protecției drepturilor fundamentale în cadrul proceselor penale. Aceste decizii reafirmă rolul CSJ ca garant al legalității și al dreptății.