Dacă urmăriți practica Curții Supreme de Justiție (CSJ), probabil ați observat o tendință interesantă: într-un interval relativ scurt, CSJ a menținut peste 15 soluții de achitare. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de perioada anterioară datei de 1 iulie 2024, conform observațiilor colegilor din domeniu.
Această schimbare relevă anumite aspecte importante din practica recentă a CSJ, pe care le detaliem mai jos:
Limitările CSJ privind aprecierea probelor testimoniale
CSJ nu are competența de a inversa aprecierea probelor testimoniale fără o ședință cu participarea părților, în cadrul căreia să examineze nemijlocit aceste probe. Această restricție procedurală subliniază importanța respectării principiului oralității și nemijlocirii în administrarea probelor. Astfel, deciziile instanțelor inferioare privind credibilitatea martorilor sunt protejate, cu condiția ca acestea să fi fost adoptate în mod temeinic și rezonabil.
Restricții la trimiterea cauzei la rejudecare
Conform art. 435 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, CSJ nu poate trimite o cauză la rejudecare pentru a doua oară. Aceasta înseamnă că, dacă o cauză a fost deja retrimisă la rejudecare, iar problema persistă, CSJ trebuie să invite părțile în ședință pentru a soluționa cauza în recurs.
De altfel, chiar și la prima examinare a recursului, trimiterea cauzei la rejudecare este posibilă doar dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată în recurs. Este relevant faptul că, în ultimele 6 luni, doar o singură cauză penală a fost trimisă la rejudecare, majoritatea erorilor fiind corectate în recurs. Exemple notabile includ hotărârile în cauzele 1ra-1737/2022, 1ra-735/2023 și 1ra-754/2024.
Rolul probelor în instanțele de fond și apel
Toate probele relevante trebuie administrate în instanța de fond și apel. Omisiunile acuzării în administrarea probelor nu pot constitui temei pentru trimiterea cauzei la rejudecare.
Mai mult, dacă în dosar au fost efectuate măsuri complexe de investigare, dar persistă dubii rezonabile cu privire la vinovăție, iar motivarea instanței de apel este considerată rezonabilă, CSJ nu va dispune rejudecarea. O decizie relevantă în acest sens este încheierea nr. 1ra-449/24.
Un alt aspect important este că, dacă o decizie de achitare a fost casată anterior de CSJ și cauza a fost retrimisă pentru refacerea probelor, dar acestea nu au fost refăcute, un nou recurs al acuzării va fi, cel mai probabil, declarat inadmisibil (a se vedea încheierea 1ra-1268/2022).
Posibilitatea CSJ de a dispune achitarea
CSJ are competența de a dispune direct achitarea, chiar dacă instanțele inferioare au pronunțat anterior doar soluții de condamnare. Această situație este posibilă inclusiv în contextul noilor reglementări introduse la 1 septembrie 2023. Invers, CSJ poate adopta o hotărâre de condamnare după soluții de achitare în fond și apel, dar aceasta se face, de regulă, doar după invitarea părților în ședință.
Limitările procedurii de revizuire
Procedura de revizuire nu permite adoptarea unei sentințe de achitare, chiar dacă există o hotărâre favorabilă la CtEDO. Revizuirea are drept scop exclusiv redeschiderea procesului. Un exemplu ilustrativ este încheierea 1rh-24/2024, care subliniază aceste limite.
Practicile recente ale CSJ reflectă o abordare mai atentă și mai nuanțată în examinarea cauzelor penale. Principiile oralității, nemijlocirii și respectării competențelor instanțelor inferioare sunt aplicate riguros, ceea ce contribuie la creșterea calității actului de justiție. Totuși, aceste tendințe impun și o responsabilitate sporită pentru părți și avocați în administrarea completă a probelor în fazele inițiale ale procesului penal.