Principiul publicității și cadrul legal general

Constituția Republicii Moldova garantează caracterul public al ședințelor de judecată, cu excepția cazurilor expres prevăzute de legestoptorture.humanrightsembassy.org. Atât procesele penale, cât și cele civile sau contravenționale sunt, de regulă, publice, asigurând transparența actului de justiție. Există însă situații în care ședințele pot fi declarate închise (confidențiale) – de exemplu, pentru a proteja informații secrete de stat, viața intimă a părților sau interesele minorilorstoptorture.humanrightsembassy.org. În toate cazurile, regulile privind înregistrarea audio/video a ședințelor sunt stabilite prin legislația procesuală (Codul de procedură penală, Codul de procedură civilă, Codul contravențional) și prin Legea privind organizarea judecătorească, astfel încât să se mențină echilibrul între transparență și dreptul la un proces echitabil.

Obligația de a înregistra oficial ședințele de judecată

Înregistrarea oficială audio. Legislația Republicii Moldova impune instanțelor judecătorești să înregistreze audio fiecare ședință de judecată. Inițial, în 2006, legea a permis doar opțional această înregistrare tehnică (audio sau video) cu acordul președintelui ședințeicrjm.org. Ulterior, prin modificări legislative din 2009, s-a introdus regula generală ca toate ședințele să fie înregistrate cu mijloace audio (sau video), păstrând doar posibilitatea de a nu înregistra în caz de imposibilitate tehnicăcrjm.org. În prezent, Codul de procedură penală și Codul de procedură civilă prevăd expres că ședința de judecată se înregistrează integral prin mijloace audio (ori audio-video) – această acțiune fiind o obligație legală a instanțeijustice.gov.mdjustitietransparenta.md. În practică, din 2011 încoace, toate instanțele din țară au fost dotate cu echipamente digitale de înregistrare (“SRS Femida”), astfel încât aproximativ 100% din ședințe sunt captate audiojustitietransparenta.md. Scopul acestei înregistrări este de a asigura o consemnare exactă a dezbaterilor și de a permite verificarea corectitudinii procesului-verbal întocmit de grefierjustitietransparenta.md.

Înregistrarea video (cazuri speciale). Deși legea menționează posibilitatea înregistrării video, în practică aceasta nu este utilizată curent la nivelul tuturor instanțelor. Începând cu 2019, unele instanțe superioare au inițiat pilotarea înregistrării video – de exemplu, ședințele publice ale Curții Supreme de Justiție sunt acum înregistrate video, iar aceste înregistrări sunt făcute disponibile pe pagina web oficială a Curțiijustice.gov.mdjustice.gov.md. Totuși, pentru instanțele de fond și de apel, mijlocul principal de fixare rămâne cel audio. Înregistrarea video generalizată a tuturor ședințelor este prevăzută de lege ca o opțiune, dar depinde de dotările tehnice ale fiecărei instanțe și de aprobarea președintelui completului de judecată (după cum vom vedea, filmarea de către terți e permisă doar în anumite condiții).

Procesele contravenționale. Cauzele contravenționale (de exemplu contravenții rutiere sau alte fapte prevăzute de Codul contravențional) sunt judecate de regulă la judecătorii, în ședințe publice similare celor penale sau civile. Codul contravențional cere consemnarea dezbaterilor în proces-verbal scriscrjm.orgcrjm.org, însă nu menționează expres utilizarea mijloacelor audio. Cu toate acestea, în practică, instanțele aplică aceleași reguli moderne și în aceste procese: ședințele contravenționale sunt înregistrate audio la fel ca oricare altele, conform normelor administrative adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, obligația grefierului de a folosi sistemul de înregistrare digitală există în toate cazurile în care se întocmește proces-verbal al ședinței, deci și în materie contravenționalăcrjm.org. Prin urmare, cetățenii implicați într-un proces contravențional beneficiază de același grad de acuratețe și transparență – ședința lor este înregistrată audio oficial, iar conținutul poate fi verificat la nevoie.

Dreptul participanților de a înregistra și condițiile pentru public

Participanții la proces (părți, avocați etc.). Legislația actuală le oferă părților din proces dreptul de a-și realiza propria înregistrare audio a ședinței de judecată, ca parte a exercitării drepturilor procesuale. Mai exact, Codul de procedură civilă prevede că “pentru exercitarea drepturilor și obligațiilor procesuale, participanții la proces pot efectua înregistrarea audio a ședinței de judecată”stoptorture.humanrightsembassy.org. Această normă se aplică și în materie penală, fiind un principiu general al publicității și contradictorialității procesului (autoritatea judecătorească a și fost obligată, din 2015, să informeze părțile despre dreptul lor de a-și înregistra audio procesuljustice.gov.md). Cu alte cuvinte, dacă sunteți parte într-un dosar (inculpat, parte vătămată, reclamant, pârât etc.), aveți voie să înregistrați audio ceea ce se discută la fiecare termen, folosind un dispozitiv propriu, fără a deranja desfășurarea ședinței. Nu este necesară o permisiune specială pentru înregistrarea audio de către părți – legea o permite implicit. Desigur, este recomandat ca partea care înregistrează să informeze președintele ședinței că dorește să facă asta, pentru transparență, însă judecătorul nu poate interzice acest lucru atâta timp cât nu perturbă ordinea ședinței.

Publicul și jurnaliștii. Persoanele care asistă la ședință, dar nu au calitate de participant procesual (publicul, inclusiv reprezentanții presei), nu pot realiza liber înregistrări audio sau video pe parcursul ședinței, decât în condițiile stabilite de instanță. Codul de procedură civilă stipulează că filmarea video, fotografierea sau orice alte mijloace tehnice (în afara înregistrării audio făcute de părți) pot fi admise doar de președintele ședinței de judecată și numai la deschiderea ședinței și la pronunțarea hotărâriistoptorture.humanrightsembassy.org. În practică, aceasta înseamnă că un jurnalist poate filma sau fotografia doar începutul ședinței (când completul intră în sală, se anunță părțile etc.) și eventual momentul pronunțării verdictului, numai cu acordul prealabil al judecătorului. De regulă, judecătorii aprobă presei să ia imagini scurte la început, după care solicită oprirea camerelor pentru a nu intimida martorii sau perturba discuțiile. Dacă în cauză urmează să fie audiat un martor, este necesar acordul acestuia pentru orice filmare sau fotografie în care ar apăreajustice.gov.md. De asemenea, este necesar și acordul părților la proces pentru o filmare extinsăjustice.gov.md – dacă una din părți obiectează, cel mai probabil judecătorul nu va permite filmarea. Important de menționat: Legea presei (nr. 243/1994) conferă jurnaliștilor dreptul de a asista la ședințele publice ale instanțelor și de a realiza înregistrări audio-video ori fotografieri în exercitarea funcțiilor lorstoptorture.humanrightsembassy.org. Totuși, aceste drepturi generale trebuie exercitate în concordanță cu regulile procedurale ale instanței. Așadar, reporterii pot solicita instanței permisiunea de a filma sau înregistra, însă nu pot ignora indicațiile judecătorului privind limitele impuse (cum ar fi filmarea doar la începutul ședinței).

Când nu este permisă înregistrarea (restricții și excepții)

Există situații în care înregistrarea unei ședințe nu este permisă sau este limitată prin lege, fie că vorbim de înregistrarea oficială, fie de cea realizată de participanți sau public:

• Ședințele declarate închise (secrete). În cazurile speciale prevăzute de lege (de exemplu, pentru protejarea secretului de stat, a vieții intime, a minorilor etc.), instanța poate dispune ca judecarea să aibă loc în camera de consiliu (fără public)stoptorture.humanrightsembassy.org. În asemenea situații, publicul și presa nu au acces și, prin urmare, nu se pune problema filmării ori înregistrării de către terți. Chiar și părțile prezente sunt adesea obligate să păstreze confidențialitatea celor discutate. Instanța totuși va înregistra audio oficial ședința, ca și în cele publice, însă accesul la aceste înregistrări va fi strict controlat (doar părțile le pot solicita, iar difuzarea lor publică este interzisă). Judecătorul poate soma participanții să nu divulge informațiile din ședința secretă, încălcarea putând atrage răspundere juridicăstoptorture.humanrightsembassy.org. În orice caz, hotărârea pronunțată la finalul unei ședințe secrete se publică în mod obișnuit, în formă anonimizată, pentru a respecta principiul publicității hotărârilor judecătorești.
• Refuzul autorizării filmării/fotografierii. Așa cum am menționat, dacă un jurnalist sau un membru al publicului dorește să filmeze ori să facă poze în sala de judecată, președintele completului decide dacă admite sau nu. Judecătorul va ține cont de opinia părților și de demnitatea procedurii. De exemplu, în cauze de viol sau care implică victime minore, chiar dacă ședința e publică, judecătorul ar putea refuza orice filmare pentru a proteja identitatea victimelor. De regulă, filmarea întregii ședințe (nu doar a primelor minute) nu este permisă, cu excepția cazului rar în care toate părțile și instanța sunt de acord. Important: Dacă cineva realizează înregistrări video/foto fără acordul instanței (de exemplu, pe ascuns), acest fapt constituie o încălcare a regulilor. Legea prevede sancțiuni – încălcarea interdicției de a filma fără permisiune poate fi sancționată cu o amendă de până la 20 unități convenționale (echivalentul a aproximativ 1000 de lei) și confiscarea materialelor obținute (filmări, fotografii etc.)stoptorture.humanrightsembassy.org. Așadar, cei prezenți în sală nu ar trebui să încerce să înregistreze pe ascuns, riscând consecințe legale și chiar evacuarea din sală.
• Imposibilitate tehnică de înregistrare oficială. Situații excepționale precum defecțiunea echipamentului audio, penuria de electricitate sau desfășurarea ședinței într-o incintă fără dotări (de exemplu, în biroul judecătorului, dacă sala de ședințe nu este disponibilă) pot duce la neînregistrarea audio oficială a respectivei ședințe. Codul de procedură penală prevede că, dacă utilizarea mijloacelor tehnice nu este posibilă, judecătorul dispune, prin încheiere motivată, desfășurarea ședinței fără înregistrare audio/videocrjm.org. În asemenea caz, grefierul consemnează manual, cât mai detaliat, tot ce se petrece, în procesul-verbal. Aceste cazuri sunt însă foarte rare în prezent, dat fiind că majoritatea sălilor sunt dotate corespunzător, iar în lipsa unei săli grefierul folosește un reportofon portabilcrjm.orgcrjm.org. Dacă totuși apar probleme tehnice în timpul ședinței, protocolul prevede două opțiuni: fie ședința continuă doar cu proces-verbal scris, fie – în cazuri deosebite – ședința se amânăjustitietransparenta.md. Decizia depinde de gravitatea defectului și de posibilitatea de a reconstrui discuțiile. Important de subliniat că grefierul nu are voie să întrerupă sau să oprească intenționat înregistrarea și nici să modifice/șteargă ceva din înregistrarea audiojustitietransparenta.md; dacă apar defecțiuni, el trebuie imediat să aducă la cunoștință președintelui instanței problema tehnicăjustitietransparenta.md.

Cum sunt consemnate ședințele: procesul-verbal, stenograme și înregistrări

Procesul-verbal al ședinței. Documentul principal de consemnare a unei ședințe de judecată este procesul-verbal, întocmit de grefier. Acesta este un rezumat scris al dezbaterilor și trebuie să includă elementele esențiale: data, instanța, participanții prezenți sau absenți, solicitările și demersurile părților, declarațiile pe scurt ale martorilor și părților, probele administrate, măsurile luate de instanță, incidentele din timpul ședinței și ora pronunțării hotărâriicrjm.orgcrjm.org. Procesul-verbal nu transcrie cuvânt cu cuvânt tot ce s-a spus, ci notează rezumativ discuțiile. Legea obligă grefierul să redacteze procesul-verbal în cel mult 48 de ore de la încheierea ședinței, iar documentul se semnează de către președintele ședinței și de grefiercrjm.org. Participanții au dreptul să consulte procesul-verbal și, în termen de 3 zile lucrătoare de la anunțarea întocmirii lui, pot formula obiecții dacă consideră că nu reflectă corect cele întâmplatecrjm.orgcrjm.org. Eventualele obiecții se atașează la dosar și sunt soluționate de judecătorul cauzeicrjm.org. Această procedură garantează că eventualele erori sau omisiuni ale grefierului pot fi corectate, asigurând acuratețea actelor procesului.

Înregistrarea audio oficială și rolul ei. Înregistrarea digitală audio realizată de instanță funcționează ca un suport fidel al dezbaterilor. Pe parcursul ședinței, grefierul pornește sistemul de înregistrare (microfoanele din sala de judecată sau reportofonul, dacă e cazul) și monitorizează calitatea sunetului (de regulă, el poartă căști pentru a verifica claritatea)justitietransparenta.md. Programul de înregistrare marchează automat orele și minutele fiecărei intervenții și permite salvarea în sistem a unor părți (de exemplu, depoziția completă a unui martor)justitietransparenta.md. La finalul ședinței, fișierul audio rezultat este salvat pe serverul instanței. Grefierul folosește apoi această înregistrare pentru a verifica exactitatea procesului-verbal înainte de semnarecrjm.org – de pildă, poate reasculta pasajele cu declarațiile martorilor pentru a se asigura că le-a rezumat corect. Dacă există înregistrare audio, aceasta devine etalonul de verificare: legea stipulează că, după ședință, grefierul folosește înregistrările audio/video pentru a controla corectitudinea procesului-verbaljustice.gov.mdcrjm.org. Practic, procesul-verbal și înregistrarea audio se completează reciproc: PV-ul oferă o versiune scrisă rapid accesibilă, iar audio asigură exactitatea și posibilitatea de clarificare a eventualelor neconcordanțecrjm.orgcrjm.org.

În trecut, instanțele se bazau uneori și pe stenografiere (consemnare integrală, în timp real, a vorbelor prin dactilografiere rapidă). Legea privind organizarea judecătorească din 1995 prevedea că ședințele pot fi consemnate și prin stenogramă, iar dacă se fac înregistrări audio/video sau stenograme, acestea trebuie transcrise de îndatălegis.md. În prezent însă, datorită existenței sistemului audio, stenografierea clasică aproape nu se mai folosește. Înregistrarea digitală oferă o sursă mai fiabilă și mai puțin costisitoare de păstrare a vorbelor exact rostite. În cazuri de apel sau recurs, instanțele superioare pot oricând solicita transcrierea unor pasaje din înregistrarea audio dacă este nevoie pentru soluționarea căilor de atac (de exemplu, pentru a verifica ce a declarat un martor)crjm.orgcrjm.org. Astfel, tehnologia audio reduce povara administrativă și riscul de erori al grefierilor, permițând în același timp o transparență sporită. Multe curți de apel și chiar Curtea Supremă pun la dispoziția publicului înregistrările sau transcrierile ședințelor importante, online, ca parte a eforturilor de deschidere a justițieicrjm.org.

Accesul la înregistrări și drepturile părților și ale publicului

Accesul părților la înregistrările oficiale. Toți participanții la proces au dreptul de a obține copii după procesul-verbal al ședinței și, dacă doresc, după înregistrările audio (sau video) oficiale ale acesteia. Codul de procedură penală stipulează că, după întocmirea procesului-verbal, “participanții la proces sunt înștiințați în scris despre posibilitatea de a primi copii de pe înregistrările audio și/sau video ale ședinței de judecată”justice.gov.mdcrjm.org. O prevedere similară există și în Codul de procedură civilăjustice.gov.md. Concret, dacă sunteți parte într-un dosar și doriți să ascultați din nou ce s-a discutat la o înfățișare, puteți solicita instanței o copie a fișierului audio. De obicei, se depune o cerere scrisă la grefă, iar instanța vă pune la dispoziție un CD sau DVD cu înregistrarea (sau vă permite descărcarea fișierului digital). Acest serviciu poate implica achitarea unui cost simbolic – de exemplu, actualmente unele instanțe percep o taxă de circa 20 de lei pentru furnizarea unui CD cu înregistrarea ședințeiyavo.md. Copia audio astfel obținută poate fi folosită de parte pentru a-și reaminti detalii, pentru a pregăti apelul sau pur și simplu ca să aibă certitudinea că procesul-verbal corespunde realității. De menționat că și avocații părților au acest drept, putând solicita înregistrările pentru a-și exercita deplin dreptul la apărare. Aceste înregistrări oficiale au valoare probantă limitată în sine (nu înlocuiesc procesul-verbal semnat), însă pot dovedi eventuale neregularități sau pot servi ca suport în caz de plângeri (de exemplu, dacă o parte invocă faptul că judecătorul sau procurorul a avut un anumit comportament în ședință, înregistrarea audio poate confirma sau infirma).

Accesul publicului la înregistrări. Pentru publicul larg (persoane care nu au fost parte în proces), accesul la conținutul dezbaterilor judiciare este mai restricționat. Simpla calitate de spectator la o ședință nu conferă dreptul de a obține și copia oficială a înregistrării audio. După finalizarea completă a unui proces (când nu mai este pe rol), orice persoană poate solicita informații publice în baza Legii privind accesul la informație. În principiu, ședințele de judecată fiind publice, și informațiile discutate acolo sunt publice. Totuși, în practică, instanțele nu divulgă înregistrările audio/video către terți fără un motiv serios. Ele pot invoca protecția datelor cu caracter personal ale părților sau faptul că dosarul (chiar finalizat) conține informații care nu pot fi diseminate liber. De regulă, terții pot obține mai ușor hotărârea judecătorească motivată (care este document public) decât o înregistrare audio a dezbaterilor.

Există însă și inițiative de transparență sporită: în ultimii ani, Curțile de Apel și Curtea Supremă de Justiție au început să publice pe portalurile lor înregistrările audio ale ședințelor sau transcrieri ale acestora, mai ales în cauzele de interes publiccrjm.org. De exemplu, dacă un jurnalist sau cetățean este interesat de o cauză celebră judecată la Curtea de Apel, există șansa ca pe site-ul instanței să fie disponibil fișierul audio al ședinței sau o transcriere realizată automat. În asemenea caz, accesul este gratuit, însă cu anumite precauții: înainte de publicare, instanța elimină din înregistrare/transcriere datele cu caracter personal (nume ale victimelor, adrese, CNP-uri etc.)crjm.org. De asemenea, legea permite ca un judecător să decidă restricționarea accesului public la înregistrare atunci când este necesar pentru protejarea drepturilor fundamentale ale părțilorcrjm.org – de pildă, dacă într-o înregistrare audio apar informații despre viața privată a cuiva, instanța poate alege să nu o facă publică, chiar dacă ședința a fost formal publică.

Concluzie: Cetățenii simpli pot asista la ședințe publice și pot lua cunoștință direct de desfășurarea lor, însă nu pot filma sau înregistra personal fără acord. După terminarea procesului, aceștia se pot informa din hotărârile pronunțate (publicate pe portalurile instanțelor) și, în anumite cazuri, din înregistrările audio/video făcute publice de instanțe din proprie inițiativă. Dacă există un interes jurnalistic sau civic legitim, se poate depune o solicitare oficială către instanță pentru acces la informații din dosar, dar acordarea efectivă a accesului la înregistrări rămâne la latitudinea instanței, conform legii.

Surse legale relevante

Pentru claritate, enumerăm câteva prevederi legale concrete care stau la baza celor expuse mai sus:

• Constituția Republicii Moldova – art. 117 alin. (1) stabilește principiul publicității ședințelor de judecatăstoptorture.humanrightsembassy.org. Alin. (2) permite ședințe închise în cazurile prevăzute de lege (de exemplu, protecția minorilor, a secretului de stat etc.).
• Legea nr. 514/1995 privind organizarea judecătorească – prevede la art. 10 caracterul public al dezbaterilor judiciare și la art. 14 posibilitatea utilizării mijloacelor tehnice (audio/video) în ședințe. Amendamentele din 2006 și 2009 la această lege au introdus temeiul legal pentru înregistrarea audio în instanțecrjm.org.
• Codul de procedură penală (CPP) – art. 336 obligă instanța să întocmească proces-verbal al ședinței și prevede folosirea mijloacelor audio/video pentru acuratețecrjm.orgcrjm.org. După modificările din 2015, orice excepție (“în cazul în care nu este posibil”) a fost eliminată, deci înregistrarea audio a devenit obligatorie în toate ședințelejustice.gov.md. Același articol (336 CPP) prevede dreptul părților de a obține copii ale înregistrărilor și obligația judecătorului de a le informa despre acest dreptjustice.gov.mdcrjm.org. De asemenea, art. 337 CPP reglementează consemnarea declarațiilor martorilor (care acum se pot verifica ulterior din audio) etc.
• Codul de procedură civilă (CPC) – art. 18^1^ (denumit „Utilizarea de mijloace tehnice”) conține dispoziții similare: alin. (1) confirmă dreptul instanței de a folosi orice mijloc tehnic pentru documentarea ședinței; alin. (1^1^) consfințește dreptul participanților de a înregistra audio ședința; alin. (2) limitează înregistrarea video/foto la decizia președintelui ședinței și doar la începutul ședinței și la pronunțarestoptorture.humanrightsembassy.org; alin. (3) prevede sancțiuni pentru încălcarea acestor regulistoptorture.humanrightsembassy.org. Art. 220 CPC și următoarele stabilesc cum se consemnează declarațiile martorilor (cu posibilitatea utilizării mijloacelor tehnice), iar art. 275 CPC detaliază întocmirea procesului-verbal și folosirea înregistrărilor pentru verificarea luijustice.gov.mdjustice.gov.md.
• Codul contravențional (CC) – art. 459 cere întocmirea procesului-verbal al ședinței contravenționale, similar cu CPC/CPPcrjm.orgcrjm.org. Deși CC nu menționează expres înregistrarea audio, prin interpretare sistemică și regulamentele CSM, se aplică și aici obligativitatea folosirii mijloacelor audio în documentarea ședinței (având în vedere că se întocmește proces-verbal, cf. art. 459(4) CC).
• Regulamentul privind înregistrarea audio digitală a ședințelor de judecată, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 212/2009 și modificat prin Hotărârea CSM nr. 338/2013 – detaliază procedurile tehnice: responsabilitățile grefierului (să verifice echipamentul, să salveze înregistrările, să indice în procesul-verbal momentele de început și sfârșit ale înregistrării etc.)crjm.orgcrjm.org. Acest regulament obligă grefierii să înregistreze audio în toate cazurile când au de făcut proces-verbal, instituind practic o regulă internă uniformă.
• Legea presei nr. 243/1994, art. 20 – prevede că jurnalistul are dreptul să asiste la ședințe publice și să facă înregistrări audiovizuale și fotografii, în vederea informării publiculuistoptorture.humanrightsembassy.org. Această lege generală însă trebuie coroborată cu Codurile de procedură, care pot impune limite de ordin practic (cum ar fi necesitatea acordului instanței pentru filmare).

Prin cunoașterea acestor reguli, cetățenii pot înțelege mai bine la ce să se aștepte când merg la tribunal (de exemplu, că ședința lor va fi înregistrată și că pot cere o copie a înregistrării), juriștii își pot exercita drepturile procedurale în cunoștință de cauză (înregistrând legal dezbaterile, dacă au nevoie), iar jurnaliștii pot naviga cadrul legal al accesului în sala de judecată fără a-și periclita demersurile. Toate aceste prevederi urmăresc să asigure transparența justiției și, totodată, respectarea drepturilor părților – inclusiv dreptul la o judecată publică, dar și la viață privată și demnitate procesuală, atunci când e cazul.

Bibliografie legislativă:

• Constituția Republicii Moldova, art. 117
• Legea nr. 514-XIII din 06.07.1995 privind organizarea judecătorească (republicată)
• Codul de procedură penală al RM nr. 122-XV din 14.03.2003 (art. 336-337 ș.a.)
• Codul de procedură civilă al RM nr. 225-XV din 30.05.2003 (art. 18^1^, art. 220 ș.u., art. 275 ș.a.)
• Codul contravențional al RM nr. 218-XVI din 24.10.2008 (art. 459 ș.a.)
• Hotărârea CSM nr. 338/13 din 12.04.2013 (Regulamentul privind înregistrarea audio digitală a ședințelor de judecată)
• Legea presei nr. 243-XIII din 26.10.1994, art. 20.

În concluzie, înregistrarea audio a ședințelor de judecată este regula în Republica Moldova, iar filmarea video este permisă limitat. Părțile din proces au dreptul atât la o consemnare corectă a dezbaterilor, cât și la acces la aceste consemnări (proces-verbal și înregistrări), în timp ce publicul și presa au dreptul de a asista și de a informa, cu respectarea condițiilor legale menite să protejeze buna desfășurare a justiției și drepturile persoanelor implicate.