Pentru o acțiune împotriva Ministerului Afacerilor Interne (MAI) privind ștergerea datelor personale dintr-un registru administrat de o subdiviziune a MAI, competența de fond (materială) revine instanței de contencios administrativ de prim nivel, adică judecătoriei. Codul administrativ al Republicii Moldova prevede că, în principiu, judecătoriile soluționează în primă instanță toate acțiunile de contencios administrativ (cu excepția cazurilor speciale privind acte normative sau anumite autorități centrale)usmf.md. În acest caz (ștergerea datelor cu caracter personal, care implică un act administrativ individual sau refuz al unei autorități), instanța competentă în primă instanță este judecătoria.

Competența teritorială este stabilită potrivit sediului autorității pârâte. Conform art. 196 Cod administrativ, acțiunea se introduce la instanța în raza teritorială a căreia se află sediul autorității publice care a desfășurat activitatea administrativă contestată usmf.md usmf.md. În speță, autoritatea pârâtă este MAI (sau subdiviziunea acestuia care gestionează registrul în cauză), având sediul central în mun. Chișinău. Prin urmare, cererea se va depune la Judecătoria Chișinău (sediul corespunzător în raza căruia se află adresa MAI). Aceasta va avea competența teritorială de a examina acțiunea în contencios administrativ împotriva MAI.

Notă: Codul administrativ nr. 116/2018 a înlocuit vechea Lege a contenciosului administrativ nr. 793/2000, care a fost abrogată la intrarea în vigoare a coduluilegis.md. Astfel, toate litigiile de contencios administrativ (inclusiv cele împotriva ministerelor) se ghidează acum după prevederile Codului administrativ menționat.

Reglementări Legale Aplicabile

Codul administrativ al Republicii Moldova (Legea nr. 116 din 19.07.2018) – este actul normativ principal care reglementează procedura administrativă și contenciosul administrativ. Pentru speța dată, relevante sunt în special dispozițiile privind competența instanțelor și procedura de contestare a actelor administrative:

• Art. 191 Cod administrativ – stabilește competența materială a instanțelor de judecată în contenciosul administrativ (judecătoriile ca primă instanță, cu excepții limitate)usmf.md.
• Art. 196 Cod administrativ – stabilește competența teritorială, respectiv instanța de la sediul autorității publice vizateusmf.md.
• Art. 208 Cod administrativ – prevede procedura prealabilă, adică necesitatea ca înainte de a acționa în instanță, în anumite cazuri, să se parcurgă o cerere prealabilă la autoritatea publică.
• Art. 209 Cod administrativ – stabilește termenul de înaintare a acțiunii în contencios administrativ (de regulă 30 de zile de la răspunsul la cererea prealabilă sau de la expirarea termenului de soluționare a acesteia)usmf.md.
• Art. 211-212 Cod administrativ – prevăd forma și conținutul cererii de chemare în judecată și actele anexate acesteia (elementele obligatorii ale acțiunii)usmf.mdusmf.md.

Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal – este legea specială care reglementează drepturile persoanelor vizate și obligațiile operatorilor de date. Pentru problema în cauză, relevante sunt prevederile referitoare la dreptul persoanei de a obține ștergerea datelor sale personale și la căile de atac disponibile dacă acest drept nu este respectat:

• Legea nr.133/2011 consacră dreptul persoanei vizate de a solicita rectificarea, blocarea sau ștergerea datelor sale cu caracter personal atunci când prelucrarea acestor date contravine legii datepersonale.md. Cu alte cuvinte, dacă o subdiviziune a MAI prelucrează datele cu caracter personal ale unei persoane fără temei legal sau în exces, persoana are dreptul să ceară eliminarea acelor date.
• Legea prevede de asemenea că, în cazul în care persoana nu este mulțumită de decizia autorității cu privire la cererea sa (de exemplu, MAI refuză ștergerea datelor), aceasta se poate adresa fie Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (autoritatea de supraveghere), fie direct instanței de judecată competente datepersonale.md. Acest principiu garantează posibilitatea unui recurs judiciar în vederea protejării drepturilor la viață privată și protecția datelor.

Alte reglementări conexe: Deși procedura de contencios administrativ este acum integrată în Codul administrativ, merită menționat că Legea contenciosului administrativ nr. 793/2000 (actul vechi) a fost abrogată, iar Legea nr. 190/1994 privind petiționarea a fost de asemenea abrogată odată cu intrarea în vigoare a Codului administrativ legis.md. Prin urmare, procedura prealabilă (plângerea prealabilă către autoritate) și dreptul de a adresa petiții sunt reglementate acum în Codul administrativ (art. 162-169 Cod adm. pentru procedura prealabilă). Totodată, în materia taxelor de stat și a scutirilor, se aplică Legea taxei de stat nr. 213/2023 (noua lege a taxelor judiciare) – de verificat dacă acțiunile în contencios administrativ pentru protecția datelor beneficiază de vreo scutire sau regim special (aspect ce poate fi actualizat în funcție de legislația financiară, deși legea 133/2011 nu prevede explicit scutiri de taxă de stat pentru aceste acțiuni).

Detalii Procedurale

Cererea Prealabilă către MAI (Procedura Prealabilă)

Înainte de a sesiza instanța, reclamantul trebuie în principiu să parcurgă o procedură prealabilă, adică să adreseze o cerere prealabilă autorității competente – în acest caz, Ministerului Afacerilor Interne sau subdiviziunii MAI care gestionează registrul cu date. Codul administrativ prevede că respectarea procedurii prealabile este obligatorie „în cazurile prevăzute de lege”usmf.md. De regulă, pentru actele administrative individuale emise de autorități publice (sau refuzul de a emite un act), legea impune această procedură.

În speța noastră, solicitarea de ștergere a datelor personale echivalează cu o cerere de emitere a unui act administrativ (un act de ștergere sau de încetare a prelucrării datelor). Dacă autoritatea refuză explicit să șteargă datele sau nu răspunde, atunci acțiunea în justiție care urmează este o „acțiune în obligare” (prin care se cere instanței să oblige autoritatea să emită actul de ștergere a datelor). Potrivit Codului administrativ, în lipsa unei proceduri prealabile prevăzute expres de lege, o acțiune în obligare este admisibilă numai dacă reclamantul a depus anterior la autoritatea publică competentă o cerere de emitere a actului administrativ individual solicitat usmf.md. Așadar, reclamantul trebuie să fi solicitat în scris MAI (sau subdiviziunii relevante) ștergerea datelor înainte de a merge în instanță.

Cererea prealabilă se formulează în scris și trebuie să fie suficient de clară cu privire la dreptul încălcat și la măsura solicitată (ștergerea datelor). Nu este obligatoriu ca solicitarea să poarte explicit titlul de “cerere prealabilă”, legea statuând că nu i se poate respinge astfel cererea unei persoane dacă „este clară intenția de apărare împotriva unei decizii” a autoritățiiusmf.mdusmf.md. În practică, persoana vizată va depune o petiție/pângere prealabilă către MAI sau organul subordonat (de ex., către subdiviziunea MAI care gestionează registrul, cu copie la MAI), solicitând ștergerea datelor sale și invocând prevederile legale (Legea 133/2011 privind protecția datelor, dreptul la ștergere) și motivele pentru care prelucrarea datelor este nelegală ori excede scopului.

Termenul de soluționare a cererii prealabile: Conform Codului administrativ, autoritatea publică emitentă (MAI sau subdiviziunea competentă) este obligată să soluționeze cererea prealabilă în termen de 15 zile calendaristice usmf.mdusmf.md. Autoritatea poate adopta una din următoarele soluții:

• dacă admite cererea prealabilă ca întemeiată, va emite actul administrativ solicitat – în cazul de față, va dispune ștergerea datelor din registru (sau va emite un act de anulare a prelucrării acelor date)usmf.mdusmf.md;
• dacă respinge (în tot sau în parte) cererea prealabilă ca neîntemeiată sau inadmisibilă, autoritatea va comunica refuzul și, conform procedurii codului, va transmite dosarul către autoritatea ierarhic superioară (de regulă, către conducerea superioară, adică ministerul, dacă cererea a fost soluționată la nivel de subdiviziune)usmf.mdusmf.md. Ulterior, decizia finală pe cererea prealabilă este luată de autoritatea ierarhic superioară, care va emite o decizie motivată (fie menține refuzul, fie dispune ea însăși măsuri)usmf.mdusmf.md.

În situația în care autoritatea nu răspunde în termenul legal de 15 zile la cererea prealabilă, se consideră implicit că cererea a fost refuzată tacit (nesoluționarea în termen echivalează cu un refuz, conferind dreptul de a merge mai departe). Persoana are dreptul atunci să se adreseze instanței fără un răspuns explicit, odată ce termenul a expirat. (De notat că, potrivit art. 165 Cod administrativ, dacă autoritatea nu soluționează cererea prealabilă în termen, reclamantul nu este privat de dreptul de a depune acțiunea – putând totuși formula acțiunea într-un termen general de până la un an de la expirarea termenului de soluționareusmf.mdusmf.md, însă este recomandat să acționeze prompt după cele 15 zile.)

Termenul Legal pentru Introducerea Acțiunii în Instanță

Termenul în care trebuie depusă cererea de chemare în judecată (după parcurgerea procedurii prealabile) este relativ scurt – de regulă, 30 de zile. Codul administrativ prevede că „acțiunea în contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel”usmf.md. Acest termen de 30 de zile începe să curgă de la data la care:

• Reclamantul primește răspunsul la cererea prealabilă – adică data comunicării sau notificării deciziei autorității (emitente sau ierarhic superioare) privind cererea prealabilăusmf.md; sau
• În lipsa unui răspuns (refuz tacit), de la data expirării termenului legal de soluționare a cererii prealabileusmf.md (adică imediat după împlinirea celor 15 zile calendaristice prevăzute pentru răspuns).

În cazul nostru, reclamantul va avea 30 de zile să depună acțiunea în contencios administrativ împotriva MAI, calculate fie din ziua următoare comunicării refuzului oficial de ștergere a datelor, fie din ziua următoare expirării termenului de 15 zile (dacă nu a primit niciun răspuns de la autoritate).

Prelungirea termenului la un an: Este important de menționat că, dacă autoritatea nu a indicat corect în răspunsul său căile de atac sau termenul în care poate fi contestată decizia (de exemplu, omite să menționeze dreptul de a ataca în contencios în 30 de zile), atunci legea oferă o protecție suplimentară reclamantului. Conform art. 209 alin. (2) Cod administrativ, dacă informația despre căile de atac nu a fost inclusă sau a fost indicată greșit în actul administrativ individual (sau în decizia la cererea prealabilă), acțiunea poate fi depusă într-un termen de până la un an de la comunicarea actului sau a deciziei respectiveusmf.md. Practic, omisiunea autorității de a menționa dreptul de contencios prelungește termenul de acțiune la 1 an. Totuși, ca regulă generală și pentru siguranță procesuală, este recomandabil ca plângerea să fie depusă în termenul standard de 30 de zile.

Cererea de Chemare în Judecată – Formă și Conținut

Cererea de chemare în judecată (acțiunea în contencios administrativ) trebuie să respecte condițiile de formă și conținut prevăzute de Codul administrativ (art. 211). Aceste cerințe sunt esențiale pentru ca acțiunea să fie admisibilă. În conținutul cererii trebuie incluse cel puțin următoarele elemente obligatoriiusmf.mdusmf.md:

• Instanța competentă – se indică expres instanța de judecată la care se depune cererea. De exemplu: „Judecătoria Chișinău, sediul ___, Secția contencios administrativ”.
• Datele reclamantului – numele și prenumele (pentru persoană fizică) sau denumirea (pentru persoană juridică), domiciliul sau reședința (respectiv sediul social). Dacă reclamantul este persoană juridică, se includ și datele de identificare (cod fiscal, etc.)usmf.md. De asemenea, dacă reclamantul este reprezentat (prin avocat sau mandatar), se vor menționa numele și adresa reprezentantuluiusmf.md.
• Datele pârâtului – se va menționa autoritatea publică pârâtă, în calitatea sa oficială, și sediul acesteia. În cauză, pârâtul va fi, de exemplu, „Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, sediul în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare nr. 75”usmf.md. Dacă acțiunea vizează o subdiviziune anume (de ex. un departament sau inspectorat al MAI), se poate preciza aceasta, însă pârâtul formal rămâne organul de stat sub autoritatea căruia funcționează (MAI).
• Obiectul și pretențiile acțiunii – se va preciza clar ce solicită reclamantul instanței. În speța de față, pretenția va fi obligarea pârâtului de a șterge/anula/presta ștergerea datelor cu caracter personal ale reclamantului din registrul gestionat (și, eventual, obligarea la încetarea oricărei prelucrări viitoare nelegale a acelor date). Dacă a existat un act administrativ formal de refuz emis de MAI, se poate cere și anularea actului administrativ de refuz ca parte a soluției (acțiune în contestare), cumulativ cu obligarea la ștergere (acțiune în obligare)usmf.mdusmf.md. Este important ca obiectul să fie formulat precis – de exemplu: „anularea răspunsului nr. ___ din data ___ emis de MAI și obligarea pârâtului să radieze datele personale ale reclamantului din Registrul ___ gestionat de ___”.
• Faptele și motivele de drept – în cuprinsul cererii se expun circumstanțele de fapt (situația concretă: ce date personale sunt în registru, cum au ajuns acolo, solicitările făcute de reclamant, refuzul primit etc.) și temeiurile de drept pe care se sprijină pretențiile reclamantuluiusmf.md. Aici se vor invoca prevederi legale precum: art. 16 din Legea 133/2011 (dreptul la ștergere a datelor), principiile legale privind protecția datelor (legalitate, proporționalitate), eventual art. 8 din CEDO (dreptul la viață privată) dacă este relevant, precum și art. 208-209 din Codul administrativ (referitor la procedura prealabilă și termen) și orice alte dispoziții aplicabile. De asemenea, se va argumenta de ce refuzul MAI este nelegal sau neîntemeiat (de exemplu, lipsa temeiului legal pentru a păstra datele reclamantului în acel registru, încălcarea scopului pentru care au fost colectate datele, expirarea duratei de stocare etc.).
• Probele propuse – reclamantul trebuie să indice mijloacele de probă de care se va folosi în procesusmf.md. În cauzele de acest tip, probele principale sunt cel mai adesea inscrisurile: copia cererii prealabile trimise la MAI, copia răspunsului (dacă s-a primit), orice corespondență purtată, extrase din registrul respectiv care dovedesc existența datelor reclamantului, eventual o dovadă a consimțământului (sau lipsei acestuia) pentru prelucrarea datelor, etc. Se poate solicita și instanței să ceară autorității prezentarea dosarului administrativ și a evidențelor relevanteusmf.mdusmf.md.
• Mențiuni privind procedura prealabilă – cererea trebuie să arate dacă reclamantul a urmat procedura prealabilă și cum anume. Conform art. 211 lit. h) Cod administrativ, se vor include date despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură era prevăzută de legeusmf.mdusmf.md. Practic, reclamantul va preciza: „Subsemnatul am depus la MAI cererea prealabilă nr… din data de… solicitând ștergerea datelor; această cerere a fost respinsă prin răspunsul nr… din data… (anexat)”, sau „nu am primit niciun răspuns în termenul legal, considerând refuzul tacit”. Aceste detalii sunt importante pentru admisibilitatea acțiunii.

De asemenea, cererea de chemare în judecată trebuie semnată olograf de reclamant (sau de reprezentantul său legal ori avocat)usmf.md.

Acte anexate: La acțiune se anexează o serie de documente suport, conform art. 212 Cod administrativusmf.md:

• Copii după actele administrative relevante – în special copia actului administrativ contestat (dacă există un refuz scris al MAI) și copia deciziei la cererea prealabilă (dacă a existat un răspuns la plângerea prealabilă)usmf.md. În situația unui refuz tacit (lipsa răspunsului), se va menționa aceasta în cerere, iar în loc de un act anexat se poate atașa, de exemplu, dovada depunerii cererii prealabile (copie cerere înregistrată la MAI).
• Dovada calității și identității reclamantului – copia actului de identitate al reclamantului (pentru persoană fizică) sau, pentru persoană juridică, un extras din registrul de stat al persoanelor juridiceusmf.md.
• Împuterniciri – dacă cererea este introdusă prin avocat sau mandatar, se anexează procura sau împuternicirea legală corespunzătoareusmf.md (de ex., împuternicire avocațială).
• Copii pentru părți – se vor anexa copii ale cererii și înscrisurilor atașate într-un număr egal cu al părților din proces (un set pentru instanță, unul pentru pârât – MAI, eventual pentru terți intervenienți dacă există)usmf.md.

Este indicat ca reclamantul să pregătească dosarul cu toate înscrisurile doveditoare aranjate și paginile numerotate, facilitând astfel atât comunicarea către pârât cât și examinarea cauzei de către instanță.

Alte Aspecte Procedurale Relevante

Calitate procesuală și reprezentare: Acțiunea se introduce de către persoana vizată (reclamantul ale cărui date personale se află în registru). Reclamantul va avea calitatea de persoană fizică vătămată într-un drept (dreptul la protecția datelor personale), iar pârât va fi Ministerul Afacerilor Interne (reprezentat în proces de organul său de conducere/juristul instituției). Dacă registrul este gestionat de o subdiviziune (de ex. o Direcție a MAI sau o instituție subordonată MAI), instanța ar putea cita și acea subdiviziune sau șeful acesteia, însă formal pârât rămâne autoritatea publică în ansamblu. Reclamantul se poate reprezenta singur sau prin avocat; în cauze de contencios administrativ, nu este obligatorie reprezentarea avocațională, însă este recomandabilă din cauza caracterului tehnic al procedurilor.

Soluționarea cauzei în instanță: După înregistrarea cererii, instanța va verifica admisibilitatea (existența elementelor obligatorii, respectarea termenului, procedurii prealabile etc.). Dacă cererea este în regulă, se va comunica pârâtului (MAI) și se va fixa termen de judecată. Cazul va fi judecat în procedură contencios administrativ, de regulă în complet de un singur judecător (Codul administrativ prevede specializarea judecătorilor pentru contencios administrativusmf.md).

Ședințele de judecată se desfășoară cu citarea părților. Reclamantul ar trebui să fie pregătit să explice situația de fapt și să insiste pe ilegalitatea refuzului de ștergere a datelor, iar pârâtul (MAI) va trebui să-și apere decizia, probabil invocând vreun temei pentru care datele nu pot fi șterse (dacă există, de ex. necesitate legală de a le păstra într-un cazier sau registru anume). Instanța va administra probele – în principal documentele. Dacă e necesar, poate solicita informații suplimentare de la MAI (de exemplu, dosarul administrativ al cauzei, conform art. 221 Cod administrativ, trebuie prezentat de autoritate la cererea instanțeiusmf.mdusmf.md). De asemenea, instanța poate audia martori sau poate cere opinia Centrului Național pentru Protecția Datelor (ca amicus curiae) dacă apreciază relevant, deși de regulă astfel de cauze se rezolvă pe documente și interpretarea legii.

Durata și celeritatea: Legea 133/2011 nu conține explicit o prevedere referitoare la judecarea de urgență a acestor cereri, însă dat fiind caracterul lor (drepturi fundamentale legate de viața privată), instanțele tind să le trateze cu celeritate. Codul administrativ stipulează oricum că acțiunile în contencios administrativ se judecă conform principiului celerității și al dreptului la un proces echitabilusmf.mdusmf.md. Astfel, reclamantul poate solicita instanței să acorde termene cât mai scurte, mai ales dacă menținerea datelor în registru îi cauzează un prejudiciu continuu.

Măsuri provizorii (suspendarea actului): Dacă există un act administrativ de refuz emis de MAI și acesta produce efecte, reclamantul poate solicita instanței, odată cu depunerea cererii, suspendarea executării acelui act administrativ pe durata procesului. De exemplu, dacă refuzul MAI permite în continuare prelucrarea sau divulgarea datelor reclamantului, s-ar putea cere suspendarea acestor acțiuni. Codul administrativ permite suspendarea executării actului administrativ individual contestat, la cererea reclamantului, dacă ne-executarea temporară a actului previne prejudicii grave și dacă, după o examinare sumară, cererea apare verosimilăusmf.md. În cazul datelor personale, suspendarea ar putea însemna ca, provizoriu, autoritatea să fie obligată să nu mai proceseze sau divulge acele date până la soluționarea definitivă a cauzei. Această măsură se obține printr-o încheiere a instanței și este executorie provizoriu.

Hotărârea instanței și căile de atac: La final, instanța de fond (Judecătoria) va pronunța o hotărâre. Dacă admite acțiunea reclamantului, instanța va dispune, prin dispozitiv, anularea actului administrativ nelegal (dacă există) și va obliga MAI să șteargă datele personale ale reclamantului din registrul în cauză. Hotărârea trebuie motivată și va cuprinde și termenul de exercitare a apeluluiusmf.md. Atât reclamantul (dacă pierde sau este nemulțumit de soluție) cât și pârâtul MAI pot declara apel împotriva hotărârii, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Curtea de Apel competentă. Având în vedere că prima instanță este Judecătoria Chișinău, apelul se va judeca de Curtea de Apel Chișinău (secția contencios administrativ). Curtea de Apel rejudecă în fapt și în drept cauza, putând menține sau schimba hotărârea. Decizia Curții de Apel, la rândul ei, poate fi atacată prin recurs la Curtea Supremă de Justiție pentru motive de legalitate. Codul administrativ prevede explicit acest sistem: curțile de apel soluționează apelurile împotriva hotărârilor judecătoriilor, iar Curtea Supremă soluționează recursurile împotriva deciziilor curților de apelusmf.md.

Executarea hotărârii: Odată rămasă definitivă (fie prin neapelare, fie după epuizarea apelului/recursului), hotărârea judecătorească este obligatorie pentru MAI. Dacă instanța a obligat MAI să șteargă datele reclamantului din registru, această obligație trebuie executată de bunăvoie în termenul stabilit de instanță (dacă s-a stabilit un termen) sau fără întârziere rezonabilă. În caz de neexecutare voluntară, reclamantul are dreptul să solicite executarea silită prin intermediul unui executor judecătoresc, în condițiile Codului de executare. Totuși, fiind vorba de o autoritate publică, de obicei MAI se va conforma benevol hotărârii (mai ales că neexecutarea hotărârilor definitive constituie ea însăși o încălcare gravă). Codul administrativ include dispoziții privind executarea hotărârilor în contencios administrativ, prevăzând posibilitatea aplicării de penalități sau sancțiuni pentru neexecutare și chiar tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de neexecutare.

Concluzie: Demersul de ștergere a datelor cu caracter personal dintr-un registru al MAI implică, așadar, epuizarea procedurii prealabile printr-o cerere la autoritate, urmărirea termenelor legale (15 zile răspunsul autorității, 30 zile acțiunea în instanță) și formularea unei acțiuni bine motivate în fața judecătoriei competente din Chișinău. Legislația actuală – Codul administrativ și Legea privind protecția datelor personale – oferă cadrul necesar pentru ca persoana vizată să-și apere dreptul la viață privată, iar instanța de contencios administrativ are atribuția să cenzureze refuzul nejustificat al autorității și să asigure respectarea dreptului la protecția datelor printr-o soluție judiciară definitivă și executorie datepersonale.md.

În cauza privind ștergerea datelor cu caracter personal dintr-un registru gestionat de o subdiviziune a MAI, pârâtul cu statut de persoană juridică cu drepturi și obligații procesuale este Ministerul Afacerilor Interne (MAI), nu subdiviziunea sa.

Argumente juridice:

1. MAI este persoană juridică de drept public

Conform legislației din Republica Moldova (în special Legii nr. 100/2017 privind actele normative și Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală), ministerele sunt autorități ale administrației publice centrale cu personalitate juridică, care:

• au buget propriu;
• își asumă răspunderea pentru actele și faptele lor;
• pot sta în judecată în calitate de pârât sau reclamant.

▶ Așadar, MAI este subiectul de drept responsabil pentru actele și inacțiunile subdiviziunilor sale.

2. Subdiviziunile MAI nu sunt persoane juridice distincte

Subdiviziunile MAI (ex: Inspectoratul Național de Securitate Publică, MAO – Direcția evidență, alte structuri operative sau administrative) nu au personalitate juridică proprie. Ele acționează în cadrul competențelor delegate de minister, în baza regulamentelor interne, și nu pot sta singure în judecată.

▶ Pot fi menționate în cerere ca structură executivă a autorității publice, dar nu sunt pârâtul formal în sens procesual.

3. Codul administrativ – art. 196 și 208

• Codul administrativ stabilește că acțiunea se îndreaptă împotriva autorității emitente a actului sau care a refuzat/inacționat.
• Autoritatea emitentă, în sens larg, este ministerul, chiar dacă semnătura pe act aparține unui șef de direcție.

▶ Așadar, instanța va cita ca pârât Ministerul Afacerilor Interne, reprezentat prin Direcția sau Departamentul implicat (de ex., MAO), dar răspunderea juridică aparține doar MAI.

---

Concluzie:

Element	Răspuns
Pârât	Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova
Subdiviziune MAI	Nu este parte separată în proces; acționează prin MAI
Persoană juridică în cauză	Doar MAI are calitate procesuală și răspundere juridică
Adresa pentru instanță	Sediul MAI (mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare 75)

În Republica Moldova, dacă depui o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne (MAI) – autoritate publică centrală cu sediul în municipiul Chișinău – instanța competentă teritorial este:

Judecătoria Chișinău, sediul Centru

---

Argumente legale:

1. Codul administrativ – art. 196

„Acțiunea se înaintează instanței în raza teritorială a căreia se află sediul autorității publice a cărei activitate este contestată.”

• MAI are sediul oficial în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfînt nr. 75.

2. Legea privind organizarea judecătorească și harta instanțelor

• Municipiul Chișinău are o singură instanță de fond: Judecătoria Chișinău, împărțită în 5 sedii: Centru, Botanica, Buiucani, Ciocana și Rîșcani.
• Sediul Centru are competență funcțională pentru cauze de contencios administrativ, inclusiv cele împotriva ministerelor și autorităților publice centrale.

---

Date de contact utile:

Judecătoria Chișinău – sediul Centru
Adresa: Str. Ismail 81A, Chișinău
Tel: +373 22 820 601
https://jc.instante.justice.md

Reține:

Chiar dacă subdiviziunea MAI (ex. MAO) se află în alt sector, instanța competentă rămâne Judecătoria Chișinău – Centru, deoarece MAI este autoritatea pârâtă cu personalitate juridică.

Surse Legale: Codul administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2018 (art. 191, 196, 208-212)usmf.mdusmf.mdusmf.mdusmf.mdusmf.mdusmf.md; Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal (art. 12-16, 27)datepersonale.mddatepersonale.md; dispoziții procedurale suplimentare rezultând din jurisprudența și principiile generale ale contenciosului administrativ.