Introducere. Activitatea operativă de investigații – cunoscută și ca activitate specială de investigații – este un set de acțiuni secrete și publice desfășurate de autoritățile abilitate pentru prevenirea și combaterea criminalității, inclusiv a corupției. Scopul său este culegerea de informații și probe despre infracțiuni, prin folosirea unor mijloace specifice (înregistrări audio/video, filaj, supravegheri, interceptări de comunicații etc.), astfel încât să fie descoperite și documentate faptele de corupție. În procesul penal, activitatea specială de investigații „reprezintă totalitatea de acțiuni de urmărire penală cu caracter public şi/sau secret efectuate de către ofițerii de investigații… numai în condițiile și în modul prevăzute de Codul de procedură penală”inj.md. Ca mijloc juridic al statului, aceste acțiuni sunt permise doar de lege şi numai pentru soluționarea cauzelor penale prevăzute de coduri și legi speciale (Constituție, Codul de procedură penală, Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigații etc.)inj.mdacademia.edu.
Cadrul legal
Legea nr.59/2012 defineşte „măsurile speciale de investigație” şi modalitatea de autorizare şi control a acestora. Conform art.1 din lege, activitatea specială de investigații este „o procedură cu caracter secret şi/sau public efectuată de autorităţile competente cu utilizarea echipamentelor tehnice speciale” pentru combaterea criminalității şi asigurarea securității statuluiacademia.edu. Scopurile şi sarcinile ASI includ prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, apărarea drepturilor legitime ale persoanelor și investigarea infracţiunilor de corupţieacademia.edu. Legea prevede că orice probă obţinută prin măsuri speciale este admisibilă dacă s-a procedat conform procedurilor legale; în schimb, „orice informaţie, probă care a fost acumulată cu încălcarea nejustificată a drepturilor şi libertăţilor omului este nulă şi nu poate fi folosită”academia.edu, ceea ce aliniat la CPC asigură că probele din ASI pot fi administrate în procesul penal doar dacă au respectat garanţiile legale.
Instituții abilitate
În Republica Moldova, ofițerii de investigații din subdiviziunile specializate ale mai multor instituții au atribuții de a desfășura măsuri operative specialeacademia.edu. Legea 59/2012 prevede că activitatea specială de investigații este efectuată de ofiţeri din cadrul subdiviziunilor specializate ale următoarelor instituţii de stat:
- MAI – Direcţia Măsuri Speciale (DSP) şi Serviciul Protecţie Internă şi Anticorupţie (SPIA), precum și inspectoratele de poliție – care pot desfăşura filaj, percheziţii operaţionale, restricţii de localizare etc.
- Centrul Național Anticorupție (CNA) – înlocuitor al fostului Centru pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, care are ofițeri de investigații specializați pe infracțiuni de corupție şi criminalitate economică.
- Serviciul de Informaţii și Securitate (SIS) – Direcţia securitate internă, care investighează acte de corupție ce amenință securitatea națională (de exemplu, în administraţii publice, sisteme de stat).
- Serviciul Vamal – subdiviziunile cu atribuții de investigații şi contrabandă pot efectua controale operative la frontiere sau în punctele de vamă.
- Serviciul de Protecție și Pază de Stat (SPPS) – are rol în anchete ce implică demnitari de rang înalt şi integritate instituțională.
- Serviciul Vamal şi Serviciul de Migraţie și Azil (fostul Frontieră) – în infracțiuni transfrontaliere cu corupere de funcționari.
- Serviciul Instituțiilor Penitenciare (Ministerul Justiției) – pentru infracțiuni comise în penitenciare (mită la deținuți, contrabandă).
- Alte autorități – prin lege pot fi desemnate și alți subiecți. În plus, Parchetul (Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale – PCCOCS) nu execută măsuri operative, dar solicită şi autorizează instanțele judecătorești de fond efectuarea lor şi exercită controlul legalitățiiacademia.eduacademia.edu. In practica anticorupţie se realizează deseori cooperarea între aceste instituţii (de exemplu, ofițeri de investigații în colaborare cu procurori anticorupție).
Materialele obţinute ca probe
Materialele culese în cadrul activității speciale (înregistrări audio/video, interceptări, fotografii secrete, date informatice, confidenţi, etc.) pot fi folosite ca mijloace de probă în dosarele de corupţie. Conform Codului de procedură penală şi Legii nr.59/2012, probele obţinute legal, cu încheiere judecătorească de autorizare şi în prezenţa procurorului, sunt admisibile în judecată. De exemplu, interceptările telefonice şi conversaţiile captate în flagrant în urma unei autorizări pot dovedi corupţia activă sau pasivă. Însă legea subliniază că orice informaţie/probă obținută ilegal (fără autorizare ori cu încălcarea drepturilor fundamentale) este nulă și nu poate fi folosităacademia.edu. În practică, pentru admisibilitatea probelor din ASI se verifică legalitatea ordinelor de autorizare (pregătite de procuror și aprobate de judecător) și integritatea lanțului probatoriu. Dacă toate condiţiile legale sunt îndeplinite, materialele din operațiuni se adaugă probei cauzei ca dovezi concludente ale infracțiunilor de corupție investigate.
Exemple concrete
- Dosarul „examenelor auto” (aspirant ASP, 2024–2025). Serviciul de Informații și Securitate (SIS) împreună cu procurorii PCCOCS au investigat un grup care facilitala examenul auto pe șpăgi. „În rezultatul unui şir de măsuri speciale de investigații s-a stabilit că mai multe persoane… au facilitat susținerea examenelor auto în cadrul subdiviziunilor ASP… solicitau remunerări ilegale între 500–1000 euro”sis.md. În acest caz, măsurile operative (filaj, interceptări şi alte acțiuni secrete) au condus la prinderea în flagrant a suspecților şi la ridicarea „tehnicii speciale” (microfoane, telefoane etc.). Materialele colectate au fundamentat dosarul penal pentru corupție (art.326 CP) şi au fost utilizate ca probe-cheie în anchetă.
- Dosarul „Vama Ungheni” (2025). Într-o schemă de corupție la Serviciul Vamal Ungheni, ofițerii CNA au investigat funcționari vamali acuzaţi de luare de mită. Potrivit comunicatului de presă, „Au fost autorizate mai multe măsuri speciale de investigație, iar în cadrul lor am reușit să demonstrăm faptul pretinderii și primirii de către colaboratorii Biroului Vamal Ungheni a mai multor sume de bani” pentru favorizarea traversei frontierei fără control financiarzdg.md. Astfel, interceptările telefonice și supravegherea bancară autorizate au surprins discuții incriminatoare și tranzacții suspecte. Grație acestor probe operative, au fost efectuate percheziţii şi reţineri (18 percheziţii, 15 persoane reținute) şi dosarul a fost deschis pentru corupere pasivă (art.324 CP)zdg.md.
- Dosare de retrocedări ilegale de terenuri (Chișinău, 2019). Ancheta Procuraturii Chișinău și MAI a dezvăluit un grup care trecea în mod fraudulos terenuri publice în proprietate privată. În comunicatul MAI se menționează că „în urma măsurilor speciale de investigații și acțiunilor de urmărire penală… s-a stabilit că bănuiții ar fi constituit o schemă… prin care au comis tentativa de înstrăinare a unor loturi de teren”mai.gov.md. În acest caz, filajul, investigaţiile sub acoperire și interceptările telefonice (autorizate de judecător) au documentat modul de operare, iar probele obținute au dus la efectuarea a 21 percheziţii şi începerea urmăririi penale pentru trafic de influență și abuz (art. 326, 322 CP).
- (Alte cazuri recente similare includ dosarul de corupție din Primăria Chișinău (2025), unde CNA a publicat interceptări de convorbiri incriminatoare, ilustrând utilizarea măsurilor secrete în anchetă; dosarul „permise” de la Călărași investigat de CNA/SIS etc., toate probând eficacitatea ASI în prinderea corupților.)
Concluzie
Activitatea operativă/specială de investigații este un instrument esențial în combaterea corupției în R. Moldova. Prin folosirea măsurilor investigative autorizate (supravegheri, filaje, interceptări, investigații sub acoperire, audit financiar secret etc.), organele abilitate pot obține probe care nu ar fi accesibile altfel, permițând destructurarea schemelor de corupție. Datorită cadrului legal clar (Legea 59/2012, CPC, Cod penal) și controlului strict al procurorilor și judecătorilor, probele obținute astfel au putere judiciară și pot conduce la condamnări ale infractorilor. Exemplul cazurilor recente demonstrează că acțiunile operative bine coordonate între instituții (CNA, SIS, MAI/SPIA, Procuratură etc.) au un rol determinant în documentarea și probarea faptelor de corupţiesis.mdzdg.md. În concluzie, consolidarea și susținerea activității operative de investigații, precum și respectarea garanţiilor legale aferente, rămân cruciale pentru eficiența luptei împotriva corupției.
Surse: Documente oficiale și comunicate publice (Legea 59/2012, Cod penal, Cod de procedură penală) şi relatări jurnalistice independente referitoare la cazuri concreteinj.mdacademia.edusis.mdzdg.md.