Practica recentă a Curții Supreme de Justiție continuă să ofere repere importante privind interpretarea normelor penale și procesual-penale. Mai jos sunt prezentate cinci cauze relevante prin soluțiile și argumentele de principiu reținute de instanța supremă.
1️⃣ Cauza nr. 1ra-352/2023 – limitele noțiunii de „membru al familiei” în infracțiunea de violență în familie
CSJ a stabilit că violența exercitată asupra concubinului părintelui de către un copil major care nu mai locuiește de câțiva ani împreună cu părintele nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 201¹ alin. (1) lit. a) Cod penal.
Instanța supremă a subliniat că subiectul acestei infracțiuni trebuie să aibă calitatea de membru al familiei în sens juridic, iar simpla legătură biologică sau relațională nu este suficientă dacă nu există conviețuire ori relații familiale actuale relevante.
Întrucât violența a provocat vătămări corporale ușoare, fapta a fost calificată ca contravenție, iar procesul a fost încetat din cauza expirării termenului de prescripție.
👉 Decizia: https://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=26871
2️⃣ Cauza nr. 1ra-681/2023 – audierea martorilor și garanțiile procesului echitabil
CSJ a constatat încălcarea art. 371 CPP de către instanța de apel, care a procedat la citirea declarațiilor martorilor esențiali fără a justifica imposibilitatea audierii lor în ședință publică.
Martorii nu au fost audiați nici în prima instanță, ceea ce a privat apărarea de posibilitatea de a le adresa întrebări. Instanța supremă a reținut că o asemenea practică afectează dreptul la un proces echitabil și principiul contradictorialității.
În consecință, cauza a fost trimisă spre rejudecare.
👉 Decizia: https://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=26863
3️⃣ Cauza nr. 1rh-26/25 – condițiile admiterii revizuirii după comunicarea unei cereri la CtEDO
CSJ a reiterat că simpla comunicare a unei cereri către Guvern de către CtEDO nu determină automat admiterea unei cereri de revizuire.
Instanța verifică cumulativ trei condiții:
- informarea Guvernului despre cererea depusă;
- existența unor dubii temeinice privind un viciu fundamental;
- impactul acestui viciu asupra corectitudinii soluției pronunțate.
În speță, CSJ a respins cererea Agentului Guvernamental, constatând că nu s-a demonstrat cum presupusa încălcare ar fi influențat soluția adoptată anterior.
De asemenea, s-a reținut că art. 11 din Legea cu privire la Agentul guvernamental nu condiționează reglementarea amiabilă de admiterea revizuirii, astfel încât procedura amiabilă rămâne posibilă.
4️⃣ Cauza nr. 1ra-1660/2023 – aplicarea art. 264 Cod penal pentru accidente în ograda casei
Instanța supremă a stabilit că accidentele rutiere produse în ograda unei locuințe pot intra sub incidența art. 264 Cod penal.
CSJ a considerat că aceste spații constituie teritorii adiacente drumului, asupra cărora se extind obligațiile conducătorilor auto prevăzute de Regulamentul circulației rutiere.
Prin urmare, conducătorul auto este obligat să respecte regulile de siguranță chiar și la manevrele efectuate în curtea unei gospodării.
👉 Încheierea: https://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=26853
5️⃣ Cauza nr. 1ra-1640/2023 – falsul în acte publice prin modificarea datelor procedurale
CSJ a calificat drept fals în acte publice (art. 332 alin. (1) Cod penal) modificarea datei unor ordonanțe de către ofițerul de urmărire penală, realizată pentru a evita răspunderea disciplinară.
Instanța supremă a subliniat că schimbarea lunii emiterii actelor constituie înscriere de informații vădit false, întrucât putea influența desfășurarea procesului penal, inclusiv prin raportare la expirarea calității de bănuit.
👉 Încheierea: https://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=26851
Concluzie
Aceste hotărâri evidențiază direcții importante în practica penală:
- delimitarea strictă a subiectului infracțiunii de violență în familie;
- consolidarea garanțiilor privind audierea martorilor;
- clarificarea efectelor procedurale ale comunicării cererilor la CtEDO;
- extinderea obligațiilor de siguranță rutieră asupra teritoriilor adiacente drumurilor;
- sancționarea fermă a falsificării actelor procedurale.
Practica CSJ confirmă rolul instanței supreme în uniformizarea aplicării legii și protejarea standardelor procesului echitabil.