Analiză juridică actualizată la 25 august 2026. Materialul tratează distinct cauzele civile, contravenționale și penale și acordă prioritate legislației Republicii Moldova, Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Externe, Curții Constituționale și altor surse oficiale. Pentru un act concret trebuie verificată redacția legii în vigoare la data semnării/depunerii, deoarece normele procedurale și formularele profesionale pot fi modificate.
În dreptul Republicii Moldova, „mandatul avocatului” și „procura” nu sunt același document. Procura este, potrivit Codului civil, înscrisul prin care reprezentatul atestă împuternicirile acordate unui sau mai multor reprezentanți. Mandatul avocatului este documentul profesional de strictă evidență prin care se confirmă împuternicirile avocatului sau avocatului stagiar și al cărui formular și mod de utilizare sunt reglementate separat.
Pentru o persoană fizică într-un proces civil, regula actuală este restrictivă: aceasta poate participa personal, prin avocat sau avocat stagiar. În plus, soțul/soția, părinții, copiii, frații, surorile, bunicii și nepoții pot reprezenta persoana numai dacă sunt licențiați în drept și sunt împuterniciți prin procură autentificată notarial. Această formulare a art. 75 CPC a fost reprodusă expres de Curtea Constituțională în Decizia nr. 164 din 6 noiembrie 2025. Prin urmare, ideea potrivit căreia „orice persoană cu capacitate deplină poate reprezenta pe oricine într-un proces civil” nu este o regulă sigură pentru reprezentarea convențională actuală a persoanei fizice.
Pentru avocat, persoana reprezentată nu merge la notar pentru a „obține mandatul avocatului”. În mod obișnuit, raportul pornește de la contractul de asistență juridică, iar avocatul întocmește mandatul profesional în formularul reglementat. Legea cu privire la avocatură prevede că reprezentarea de către avocat în instanță trebuie să aibă la bază un contract de asistență juridică înregistrat la cabinetul avocatului sau biroul asociat, cu excepția reprezentării soțului/soției și rudelor până la gradul al patrulea inclusiv.
Din modificările intrate în sistem în 2024–2025 rezultă că mandatul avocatului poate exista atât pe hârtie, cât și în format electronic, mandatul electronic fiind semnat cu semnătură electronică calificată, având serie și număr și fiind păstrat pe un suport durabil. Ștampila avocatului nu mai este obligatorie. În materie penală, semnătura clientului pe verso nu este necesară; aceeași excepție există pentru avocatul desemnat în sistemul asistenței juridice garantate de stat.
În procesul civil, mandatul avocatului nu trebuie confundat nici cu eventualele împuterniciri speciale. Art. 81 CPC rezervă anumite acte procesuale — de exemplu semnarea/depunerea acțiunii, renunțarea la pretenții, recunoașterea acțiunii, tranzacția, transmiterea împuternicirilor, atacarea hotărârii sau primirea banilor/bunurilor acordate prin hotărâre — unei autorizări exprese. Aceste împuterniciri trebuie consemnate expres în mandatul avocatului ori, în situațiile reglementate, într-o procură anexată mandatului.
În procesul penal, trebuie separat apărătorul persoanei suspectate/acuzate de reprezentantul victimei sau al altor participanți. Pentru apărarea bănuitului/învinuitului/inculpatului, o simplă procură notarială dată unei rude nu transformă ruda în apărător. Codul de procedură penală reglementează distinct persoanele admise ca apărători, iar avocatul își confirmă calitatea și împuternicirile inclusiv prin mandat. În schimb, victima, partea vătămată, partea civilă și partea civilmente responsabilă pot avea, în condițiile art. 79 CPP, avocat sau o altă persoană împuternicită prin procură.
În procesul contravențional, art. 392 din Codul contravențional definește apărătorul ca persoana admisă în profesia de avocat și care participă pentru acordarea asistenței juridice. În consecință, pentru apărarea persoanei căreia i se impută contravenția, o procură privată/notarială în favoarea unui prieten sau a unei rude nu trebuie tratată ca substitut al mandatului avocatului.
Pentru persoana aflată în străinătate, există trei trasee principale: procura poate fi autentificată la o misiune diplomatică/oficiu consular al Republicii Moldova; poate fi autentificată de un notar din statul străin și apostilată, dacă se aplică Convenția de la Haga; sau, dacă nu există Convenția Apostilei ori tratat de scutire, se urmează procedura de legalizare/supralegalizare. Dacă Republica Moldova și statul respectiv au un tratat care elimină legalizarea, documentul poate fi recunoscut fără apostilă, în condițiile tratatului. MAE publică o listă oficială pe țări care trebuie verificată înainte de semnarea actului.
O actualizare importantă pentru diaspora: din 17 iulie 2026 Convenția Apostilei se aplică și între Republica Moldova și Germania; actele care anterior necesitau supralegalizare pot fi utilizate, în sfera Convenției, cu apostila autorității competente a statului emitent.
Cadrul juridic și cine poate reprezenta o persoană în instanță
Regimul nu poate fi determinat dintr-un singur articol de lege. Trebuie citite împreună normele despre reprezentarea civilă, normele procedurale din fiecare tip de cauză, Legea avocaturii și regulile notariale.
| Act normativ | Rol practic pentru reprezentare |
|---|---|
| Codul civil nr. 1107/2002, în special art. 374–377 | Definește procura, regula privind termenul, data întocmirii, substituirea și încetarea împuternicirii. |
| Codul de procedură civilă nr. 225/2003, art. 75–81 și art. 167 | Stabilește cine poate reprezenta într-un proces civil, cum se confirmă împuternicirile și care acte necesită autorizare specială. |
| Codul de procedură penală nr. 122/2003, în special art. 67–70 și 78–80 | Reglementează apărătorul, reprezentantul legal și reprezentantul victimei/părții civile etc. |
| Codul contravențional nr. 218/2008, art. 392 și dispozițiile conexe | Reglementează apărătorul în procesul contravențional. |
| Legea nr. 1260/2002 cu privire la avocatură | Reglementează asistența juridică, reprezentarea, contractul de asistență juridică și confirmarea împuternicirilor avocatului. |
| HG nr. 158/2013, modificată inclusiv prin HG nr. 866/2024 | Reglementează formularul mandatului avocatului/avocatului stagiar, câmpurile obligatorii, semnăturile și mandatul electronic. |
| Legea nr. 246/2018 privind procedura notarială | Reglementează autentificarea procurilor și procedura notarială. |
| Legea nr. 1153/1997 cu privire la notariat | Reglementează statutul și funcția notarului în Republica Moldova. |
| Statutul profesiei de avocat | Completează Legea nr. 1260/2002 în privința exercitării profesiei și a reprezentării; include și reguli privind avocații din alte state. |
| Legea nr. 124/2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere | Cadrul general pentru semnătura electronică calificată, pe care se bazează și mandatul electronic al avocatului. |
Sursele oficiale utile sunt Codul civil pe Legis.md, Codul de procedură civilă pe Legis.md, Codul de procedură penală pe Legis.md, Codul contravențional, Legea nr. 246/2018 și HG nr. 158/2013. Înainte de utilizare trebuie selectată pe Legis.md redacția în vigoare la data actului procedural.
Persoana fizică în procesul civil. Art. 75 alin. (1) CPC permite apărarea intereselor personal, prin avocat sau avocat stagiar. Alin. (1¹), reprodus de Curtea Constituțională în noiembrie 2025, adaugă o categorie limitată de reprezentanți de familie: soț/soție, părinți, copii, frați, surori, bunici și nepoți, dar numai dacă respectivul reprezentant este licențiat în drept și are procură autentificată notarial. Participarea personală nu exclude dreptul de a avea avocat.
Aceasta înseamnă, de exemplu, că o persoană care locuiește în Canada nu ar trebui să expedieze pur și simplu unei rude din Moldova o procură generală formulată „să mă reprezinte în toate instanțele”, presupunând că ruda va fi admisă. Pentru reprezentarea convențională a persoanei fizice sub art. 75 alin. (1¹), trebuie îndeplinite atât relația de rudenie enumerată de lege, cât și condiția studiilor juridice și autentificarea notarială a procurii.
Avocatul. Legea nr. 1260/2002 stabilește că avocatul poate reprezenta persoane fizice și juridice în instanțele judecătorești și poate participa în cauze penale ca apărător sau reprezentant al victimei, părții civile, părții civilmente responsabile și martorului. Acordarea acestor forme de asistență juridică de către o persoană care nu este avocat este sancționabilă dacă legea nu permite expres excepția.
Avocatul străin nu trebuie presupus a avea automat drept de reprezentare în instanțele moldovenești. Statutul profesiei și Legea avocaturii limitează reprezentarea de către avocatul din alt stat; în procesul penal, CPP reglementează expres situația avocatului străin și condițiile participării acestuia, inclusiv asistența de către avocatul admis potrivit legislației Republicii Moldova.
Persoana juridică este într-o situație diferită de persoana fizică. Ea poate acționa prin organul său competent/administrator, în limitele competențelor legale și statutare, iar când conferă împuterniciri unui reprezentant prin procură, CPC prevede că procura emisă în numele persoanei juridice potrivit actelor de constituire este semnată de administrator ori de o altă persoană împuternicită. Pentru avocat se folosește mandatul profesional.
Procesul penal. Art. 67 CPP tratează separat apărătorul. Printre persoanele prevăzute se află avocatul, alte persoane abilitate prin lege cu atribuții de apărător și, în condițiile codului, avocatul din străinătate. La admiterea apărătorului, art. 70 cere prezentarea documentelor care confirmă calitatea și împuternicirile, inclusiv mandatul avocatului.
Pentru victimă, parte vătămată, parte civilă sau parte civilmente responsabilă, art. 79 CPP permite participarea avocaților și a altor persoane împuternicite prin procură. Conducătorul unei persoane juridice recunoscute ca parte civilă ori parte civilmente responsabilă poate participa în condițiile prevăzute de CPP pe baza calității sale.
Procesul contravențional. Art. 392 din Codul contravențional dispune că apărător este persoana admisă în profesia de avocat, cu dreptul de a participa în procesul contravențional pentru a asigura asistență juridică. Această normă este motivul pentru care o procură obișnuită dată unei persoane fără calitatea cerută de lege nu trebuie folosită ca substitut pentru avocat în apărarea contravențională.
Notă terminologică importantă: în Republica Moldova, „proces contravențional” și „contencios administrativ” nu sunt sinonime. Contestarea unei contravenții intră sub Codul contravențional. Litigiul privind legalitatea unui act administrativ al unei autorități publice intră, de regulă, sub Codul administrativ nr. 116/2018, care are propriile norme de reprezentare și trimiteri procedurale. Codul administrativ prevede inclusiv reprezentarea prin persoană împuternicită în procedura administrativă.
Mandatul avocatului și procura: formă, conținut și diferențe între civil, contravențional și penal
Tabel comparativ
| Chestiune | Proces civil | Proces contravențional | Proces penal |
|---|---|---|---|
| Persoana se poate prezenta personal? | Da, pentru persoana fizică, fără a pierde dreptul de a avea avocat. | Da, sub rezerva regulilor speciale ale procedurii. | Da, dar prezența personală nu înlocuiește apărătorul atunci când apărarea este obligatorie. |
| Avocatul confirmă împuternicirea prin | Mandat de avocat. | Mandat de avocat, în corelare cu art. 392 și Legea avocaturii. | Mandat de avocat, prezentat conform regulilor CPP privind admiterea apărătorului. |
| Este necesară procură notarială pentru avocat? | Nu, nu ca regulă pentru simpla calitate de avocat. Poate apărea suplimentar pentru împuternicirile civile speciale, dacă se alege mecanismul procurii. | Nu pentru a substitui mandatul profesional. | Nu pentru calitatea de apărător; mandatul avocatului este documentul relevant. |
| Altă persoană poate reprezenta persoana fizică? | Numai în limitele art. 75 CPC: rudele expres enumerate, licențiate în drept și cu procură notarială. | Pentru calitatea de apărător, art. 392 cere avocat. | Pentru apărarea acuzatului se aplică art. 67 CPP; pentru victimă/parte civilă etc., art. 79 permite și altă persoană împuternicită prin procură. |
| Puteri speciale | Trebuie menționate expres conform art. 81 CPC. | Nu am identificat în sursele oficiale examinate o listă identică art. 81 CPC aplicabilă mandatului apărătorului contravențional; nespecificat în această formă. | Pentru reprezentantul victimei/părții civile etc. art. 80 CPP condiționează unele acte de existența mențiunii în procură. |
| Semnătura clientului pe verso mandat avocat | În principiu, da, sub rezerva regulilor formularului și eventualei procuri anexate. | Nu există în sursele examinate o excepție generală formulată doar pentru contravențional; se aplică HG nr. 158/2013. | Nu este necesară potrivit modificărilor din 2024. |
| Mandat electronic | Da. | Da. | Da. |
Cum se creează mandatul avocatului
Procesul corect nu este „clientul descarcă un model Word de pe internet și îl semnează”. Mandatul avocatului este document de strictă evidență, cu formular și reguli aprobate de Guvern. HG nr. 158/2013 stabilește câmpuri obligatorii, iar modificările aprobate în decembrie 2024 au introdus expres forma electronică.
În configurația actuală, formularul mandatului avocatului conține pe recto, între altele, seria și numărul, identificarea formei de exercitare a profesiei, datele de contact, denumirea „MANDAT”, numele avocatului, numărul licenței și data eliberării, informația despre contractul de asistență juridică ori, când este cazul, desemnarea pentru asistență juridică garantată de stat și semnătura avocatului. Pe verso sunt prevăzute împuternicirile avocatului, identitatea clientului și semnătura clientului sau, în cazurile permise, semnătura avocatului. Ștampila avocatului a fost eliminată ca obligație prin reforma din 2024.
Unde se obține? Mandatul profesional nu este emis de instanță și nu este o procură pe care clientul trebuie să o cumpere de la notar. Este gestionat în cadrul profesiei de avocat. Uniunea Avocaților a comunicat în 2025 despre utilizarea noilor mandate și despre seriile/numerele pentru mandatele electronice; această informație privește mecanismul profesional, nu o obligație a clientului de a se prezenta personal la un anumit furnizor de formulare.
Circuitul juridic este, în esență:
Hârtie Electronic Clientul alege avocatul Contract de asistență juridică Contractul este înregistrat la cabinet/biroul asociat Avocatul întocmește mandatul profesional Forma mandatului Mandat cu serie și număr Document electronic + semnătură electronică calificată Se indică puterile necesare Mandatul este prezentat organului/instanței la exercitarea reprezentării
Obligația ca reprezentarea în instanță să aibă la bază contractul de asistență juridică înregistrat la cabinet/biroul asociat rezultă din art. 11 alin. (3) al Legii nr. 1260/2002; aceeași dispoziție prevede excepția pentru soț/soție și rude până la gradul al patrulea inclusiv.
Puterile speciale în procesul civil
Un mandat care demonstrează doar existența reprezentării nu trebuie confundat cu autorizarea tuturor actelor de dispoziție. Art. 81 CPC enumeră acte pentru care voința clientului trebuie exprimată expres. Lista legală include, între altele, dreptul de a semna și depune cererea de chemare în judecată, de a renunța total sau parțial la pretenții, de a modifica pretențiile/obiectul sau temeiul în limitele legii, de a recunoaște acțiunea, de a recurge la mediere sau tranzacție, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuternicirile altei persoane, de a ataca hotărârea, de a solicita anumite modificări privind executarea, de a prezenta titlul executoriu și de a primi bunuri sau bani în baza hotărârii. Pentru actul concret trebuie verificat textul consolidat al art. 81 la data emiterii mandatului.
HG nr. 158/2013 permite ca împuternicirile civile prevăzute de art. 81 să fie consemnate pe verso-ul mandatului sau, la cererea clientului, într-o procură. Când se utilizează procura suplimentară, avocatul notează pe mandat formula prevăzută de regulament — „Conform procurii anexate” — iar procura produce efect pentru aceste împuterniciri împreună cu mandatul avocatului.
Această diferență are o consecință practică majoră: nu este prudent să se scrie pur și simplu „cu toate drepturile prevăzute de lege” atunci când clientul dorește ca avocatul să încheie tranzacție, să renunțe la acțiune, să atace hotărârea sau să primească bani. Actul pentru care legea cere mandat special trebuie individualizat expres.
Reguli civile pentru procură
Codul civil definește procura la art. 374. În redacția modernizată a Codului, dacă termenul de valabilitate nu este indicat, procura este valabilă trei ani de la data întocmirii; termenul poate fi legat și de o condiție extinctivă. Procura fără data întocmirii este nulă.
Este important de evitat o informație care încă apare pe pagini vechi: regula istorică potrivit căreia procura „se eliberează pentru maximum trei ani” aparține unei redacții vechi. Regimul modernizat al art. 376 nu formulează această limită generală în același mod; el stabilește, între altele, termenul supletiv de trei ani dacă părțile nu indică un termen.
Procura de substituire are reguli proprii. Codul civil prevede că, în toate cazurile în care o persoană fizică emite o procură de substituire, aceasta trebuie autentificată notarial chiar dacă procura inițială nu necesita autentificare.
Procurile întocmite în afara Republicii Moldova, apostila, legalizarea și semnarea electronică
Pentru o persoană care locuiește în străinătate, prima întrebare nu trebuie să fie „unde pun apostila?”, ci „ce regim de recunoaștere există între statul în care semnez și Republica Moldova?”. MAE menține o listă oficială a statelor și modului de recunoaștere a actelor, unde sunt diferențiate statele pentru care operează scutirea prin tratat, apostila și supralegalizarea.
Varianta consulară moldovenească
Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova efectuează acte notariale, inclusiv autentificarea procurilor, în limitele competențelor consulare. Pagini oficiale ale misiunilor precizează că actul notarial consular este întocmit în limba română; pentru autentificare este necesară identificarea solicitantului și, în procedurile de procură, prezența personală conform cerințelor serviciului consular.
Un act notarial al consulatului Republicii Moldova nu are nevoie de apostilă pentru a deveni „moldovenesc”: Convenția Apostilei nu se aplică documentelor întocmite de agenții diplomatici sau consulari în categoria indicată de MAE, iar misiunile moldovenești precizează că actele lor notariale nu necesită legalizare pentru folosirea în Republica Moldova.
Avantajul practic este că textul poate fi întocmit direct în română și se evită lanțul notar străin → apostilă/legalizare → traducere. Disponibilitatea programării consulare și timpul până la obținerea unei programări nu sunt stabilite printr-un termen unic pentru toate misiunile și sunt, prin urmare, nespecificate la nivel general.
Varianta notarului din statul de reședință
Dacă procura este autentificată la un notar străin, există trei situații.
Procura este semnată la notar în străinătate Există tratat bilateral/multilateral care elimină legalizarea? Documentul este recunoscut fără apostilă în condițiile tratatului Convenția Apostilei se aplică între cele două state? Notarizare + apostila autorității competente din statul emitent Notarizare + legalizare/supralegalizare conform traseului aplicabil Traducere în română dacă documentul este în altă limbă Transmiterea actului în Republica Moldova și prezentarea către avocat/instanță
Tratat de scutire. Dacă între Republica Moldova și statul emitent există un tratat care recunoaște actele oficiale fără altă legalizare, se aplică acel tratat. Lista MAE indică, de exemplu, tratate în temeiul cărora anumite acte notariale sunt recunoscute fără o formalitate suplimentară; pentru România, lista oficială citează art. 13 din tratatul moldo-român privind asistența juridică, potrivit căruia actele care îndeplinesc condițiile tratatului sunt valabile fără altă legalizare.
Convenția Apostilei. Dacă ambele state se află într-o relație în care Convenția de la Haga din 5 octombrie 1961 este aplicabilă, notarizarea străină este urmată de apostila autorității competente din statul emitent. Apostila înlocuiește supralegalizarea, nu notarizarea în sine.
Fără tratat și fără Convenția Apostilei. Se aplică procedura de legalizare/supralegalizare. MAE precizează oficial că o procură întocmită la notar public străin poate fi utilizată în circuitul de legalizare dacă ulterior este apostilată sau supralegalizată, după regimul aplicabil.
Cazul Germaniei după 17 iulie 2026
Aceasta este o modificare foarte recentă și importantă. Republica Moldova și Germania au intrat în relație directă sub Convenția Apostilei la 17 iulie 2026, după retragerea obiecției Germaniei față de aderarea Republicii Moldova. MAE a anunțat că documentele moldovenești și germane din sfera Convenției pot fi folosite cu apostilă, fără vechea supralegalizare. Pentru o procură notarială germană destinată unui proces în Moldova, apostila trebuie cerută de la autoritatea germană competentă pentru actul respectiv.
Traducerea
CPC prevede că, dacă înscrisurile și cererea sunt într-o limbă străină, instanța dispune prezentarea traducerii în modul stabilit de lege. În practică, pentru o procură în limba unui stat străin este prudent ca întregul document relevant — inclusiv elementele de autentificare și apostila, când trebuie înțelese de autoritatea moldovenească — să poată fi prezentat în română în forma acceptată procedural.
Nu există însă temei pentru afirmația generică că „orice traducere a oricărei procuri trebuie automat autentificată notarial” indiferent de procedură. Forma traducerii trebuie stabilită în funcție de document, legea aplicabilă și cerința instanței/organului care îl primește. Când este necesară o traducere notarială, MAE confirmă că traducerile legalizate notarial pot avea propriul circuit de apostilare în situațiile în care statul destinatar solicită aceasta.
Poate fi semnat totul de la distanță?
Pentru mandatul avocatului, răspunsul este afirmativ în ceea ce privește forma electronică: reforma aprobată în decembrie 2024 permite emiterea documentului digital, semnat cu semnătură electronică calificată, cu serie și număr. Avocatul trebuie să îl păstreze pe suport durabil până la finalizarea obligațiilor contractuale. Dacă un terț nu poate verifica electronic semnătura prin mecanismul guvernamental indicat de Ministerul Justiției, avocatul poate prezenta o copie certificată.
Un scan al unei semnături olografe, o fotografie a unei procuri sau o semnătură inserată într-un PDF nu trebuie confundate cu semnătura electronică calificată prevăzută de lege. Mandatul electronic se bazează pe cadrul Legii nr. 124/2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere.
Platforma guvernamentală MPower permite emiterea electronică a unor categorii de împuterniciri prestabilite și poate fi utilizată inclusiv de cetățeni aflați peste hotare care au mijlocul electronic de autentificare necesar. Totuși, existența MPower nu trebuie interpretată ca existența automată a unei „procuri judiciare universale”. Catalogul MPower cuprinde tipuri de împuterniciri definite pentru anumite servicii; înainte de folosire trebuie verificat dacă exact tipul de împuternicire necesar pentru actul judiciar concret există în catalogul curent și este acceptat de autoritatea competentă.
Prin urmare:
| Document | Poate fi electronic? | Poate fi înlocuit cu un simplu scan? |
|---|---|---|
| Mandatul avocatului | Da, expres, cu semnătură electronică calificată. | Nu, scanul nu este echivalentul juridic al semnăturii electronice calificate. |
| Procura suplimentară legată de mandatul avocatului | Reglementările din 2024 permit utilizarea formei electronice în mecanismul prevăzut de HG nr. 158/2013, împreună cu mandatul. | Nu trebuie presupus. |
| Procura notarială pentru ruda prevăzută de art. 75 alin. (1¹) CPC | Autentificarea notarială rămâne condiția legală; o semnătură scanată nu satisface singură această cerință. | Nu. |
| MPower | Da, pentru tipurile de împuterniciri disponibile în sistem. | Nu este relevant: documentul este creat în sistemul electronic. |
Disponibilitatea tehnică efectivă a depunerii online a tuturor actelor în toate instanțele și pentru toate tipurile de cauze, la 25 august 2026, nu rezultă suficient de clar dintr-o sursă oficială unică și actuală identificată în această cercetare. CPC conține norme care recunosc acte electronice semnate cu semnătură electronică calificată, dar existența dreptului legal de a semna electronic un document nu trebuie confundată cu disponibilitatea tehnică universală a unui portal de depunere pentru fiecare instanță. Pentru acest element operațional, situația este nespecificată la nivel universal și trebuie verificată pentru instanța și tipul de dosar concret.
Minori, persoane aflate sub măsuri de ocrotire și persoane juridice
În cazul minorilor și al adulților aflați sub măsuri de ocrotire, nu trebuie pornit de la procura convențională ca și cum persoana s-ar afla într-un raport obișnuit mandant–mandatar. Reprezentarea legală își are izvorul în lege sau în actul prin care a fost instituită măsura de ocrotire, iar documentele necesare pentru dovedirea calității sunt cele care atestă respectiva relație juridică. CPC reglementează reprezentanții legali la art. 79 și permite reprezentantului legal să încredințeze unui avocat reprezentarea în instanță.
Terminologia trebuie folosită atent. Codul civil modernizat lucrează cu un sistem al măsurilor de ocrotire; în consecință, eticheta generică și veche de „persoană incapabilă” nu trebuie aplicată fără a identifica măsura juridică exactă și întinderea puterilor reprezentantului.
În procesul penal, reprezentantul legal este un participant distinct de apărător. Pentru un suspect/învinuit/inculpat minor, Codul de procedură penală instituie cazuri de participare obligatorie a apărătorului; reprezentantul legal nu trebuie tratat ca substitut al avocatului atunci când legea cere apărare profesională.
În materie contravențională, codul conține reguli speciale privind participarea reprezentantului legal în situațiile care implică minori. Totuși, în ce privește calitatea de apărător, textul art. 392 rămâne clar: apărătorul este persoana admisă în profesia de avocat. Nu am identificat o normă generală actuală care să permită părintelui să devină, numai în baza calității de părinte, „apărător” în sensul art. 392.
Pentru persoanele juridice, trebuie separate trei niveluri:
| Situație | Document relevant |
|---|---|
| Administratorul reprezintă societatea prin efectul funcției | Actele care dovedesc existența persoanei juridice și calitatea/competența administratorului; procura nu este utilizată pentru a „crea” calitatea statutară pe care administratorul deja o are. |
| Administratorul deleagă o altă persoană în condițiile în care legea permite | Procură emisă de persoana juridică și semnată de administrator sau de persoana abilitată conform actelor de constituire. |
| Societatea angajează avocat | Contract de asistență juridică + mandatul avocatului. |
Într-un proces civil, procura persoanei juridice trebuie să conțină expres și împuternicirile speciale de la art. 81 CPC atunci când reprezentantul urmează să îndeplinească asemenea acte. Simpla formulare „reprezintă societatea în instanță” nu este un substitut sigur pentru enumerarea dreptului de a renunța la acțiune, a încheia tranzacție, a ataca hotărârea ori a primi bani, atunci când aceste puteri sunt necesare.
În procesul penal, CPP recunoaște reprezentarea persoanei juridice care este parte civilă sau parte civilmente responsabilă și permite, în condițiile art. 79, participarea conducătorului unității pe baza calității sale, precum și reprezentarea convențională.
Depunerea mandatului la instanță și termenele practice
Există o confuzie frecventă între trei operațiuni diferite:
înregistrarea contractului de asistență juridică are loc la cabinetul avocatului/biroul asociat, potrivit Legii avocaturii; emiterea mandatului avocatului are loc în cadrul mecanismului profesional; prezentarea mandatului la instanță sau organul procedural dovedește că persoana care efectuează actul are împuternicirile necesare. Acestea nu constituie o singură „înregistrare a procurii la tribunal”.
În procesul civil, CPC cere anexarea la cererea de chemare în judecată a documentului care certifică împuternicirile reprezentantului atunci când o asemenea împuternicire nu se află deja în dosar. Lipsa actelor obligatorii poate determina aplicarea mecanismelor procedurale privind neacordarea cursului cererii până la remedierea deficienței.
În materie penală, mecanismul este diferit: apărătorul este admis în procedură în condițiile CPP, după prezentarea documentelor care îi confirmă calitatea și împuternicirile, inclusiv mandatul. Nu am identificat un termen separat de tipul „mandatul trebuie înregistrat la instanță cu X zile înainte de ședință”. Un asemenea termen distinct este nespecificat în dispozițiile examinate.
În materie contravențională, de asemenea, nu am identificat un termen legal general distinct, exprimat în număr de zile, pentru o „înregistrare anticipată” a mandatului avocatului. Mandatul trebuie să permită confirmarea calității apărătorului atunci când acesta participă și efectuează acte procedurale. Durata administrativă internă de înregistrare a unui document de către grefa unei instanțe nu trebuie confundată cu un termen legal de constituire a mandatului și este nespecificată ca termen unic național pentru mandat.
Un calendar prudent arată astfel:
Alegerea avocatului sau a reprezentantului permis de lege -Stabilirea exactă a actelor care trebuie efectuate Înainte de primul act procesual -Contractul de asistență juridică, dacă este avocat Mandatul avocatului Sau procura notarială, dacă legea cere procură La primul act efectuat prin reprezentant -Documentul de reprezentare se anexează sau se prezintă organului competent Ulterior Mandatul/procura rămâne în dosar sau se prezintă din nou dacă autoritatea solicită Se verifică valabilitatea la apel, recurs, executare și la orice schimbare de reprezentant Circuitul practic al reprezentării
Nu există un motiv juridic pentru a aștepta apropierea ședinței dacă procura este emisă din străinătate. Apostilarea, curieratul internațional, traducerea și eventualele corectări pot necesita timp, însă nu există o durată universală stabilită de legislația moldovenească pentru apostilarea unui document de către autoritatea unui stat străin. Timpul este determinat de autoritatea statului emitent și trebuie verificat local.
Pentru actele notariale efectuate de anumite misiuni consulare moldovenești, paginile oficiale precizează că actul este eliberat în ziua adresării. Aceasta nu înseamnă că există un termen legal universal de „o zi” pentru obținerea programării la orice consulat; termenul de programare este nespecificat la nivel general și variază în practică.
Înainte de fiecare etapă procedurală — acțiune, apel, recurs, executare — trebuie verificat dacă mandatul/procura acoperă actul concret. O procură care autorizează numai „reprezentarea în prima instanță” nu ar trebui interpretată automat ca autorizând recursul; iar când art. 81 CPC cere mențiune expresă pentru atacarea hotărârii, această mențiune trebuie inclusă.
Modele orientative de mandate și procuri
Următoarele texte sunt modele de redactare orientativă, nu formulare oficiale. În special, mandatul avocatului nu trebuie înlocuit cu aceste modele: avocatul trebuie să folosească formularul oficial prevăzut de HG nr. 158/2013, cu seria, numărul și elementele obligatorii. Modelele de mai jos arată ce informații și ce clauze trebuie discutate cu avocatul/notarul.
Model orientativ pentru proces civil — rudă licențiată în drept
Acest model este relevant numai dacă reprezentantul se încadrează în art. 75 alin. (1¹) CPC: soț/soție, părinte, copil, frate, soră, bunic sau nepot, este licențiat în drept și procura va fi autentificată notarial.
PROCURĂ JUDICIARĂ
Subsemnatul/Subsemnata:
[Numele complet al mandantului],
data nașterii: [data],
IDNP/identificator: [datele aplicabile],
act de identitate: [tip, serie, număr],
domiciliul: [adresa],
împuternicesc pe:
[Numele complet al reprezentantului],
data nașterii: [data],
IDNP: [IDNP],
domiciliul: [adresa],
calitatea față de mandant: [soț/soție/părinte/copil/frate/soră/bunic/nepot],
licențiat(ă) în drept, dovada studiilor: [datele documentului],
să mă reprezinte în fața:
[denumirea exactă a instanței / tuturor instanțelor competente, după intenția mandantului],
în cauza privind:
[obiectul litigiului; numărul dosarului, dacă există],
cu dreptul de a efectua actele procedurale permise de lege.
Împuterniciri speciale acordate expres:[selectați NUMAI ceea ce mandantul dorește efectiv]
– să semneze și să depună cererea de chemare în judecată; – să modifice obiectul sau temeiul/pretențiile în limitele legii; – să renunțe total/parțial la pretenții; – să recunoască acțiunea; – să recurgă la mediere; – să încheie tranzacție; – să formuleze acțiune reconvențională; – să atace hotărârile/încheierile; – să transmită împuternicirile altei persoane, dacă se dorește expres; – să prezinte titlul executoriu spre executare; – să primească bunurile ori banii acordați prin hotărâre. Termenul procurii: [data/condiția]. Drept de substituire: [DA/NU, formulat expres]. Data întocmirii: [data]. [Semnătura mandantului în fața autorității competente] [Încheierea de autentificare notarială/consulară]
Lista puterilor trebuie adaptată exact art. 81 CPC în redacția în vigoare și voinței clientului; nu este recomandată bifarea automată a tuturor drepturilor, deoarece renunțarea la acțiune, tranzacția, recunoașterea ori primirea banilor au efecte juridice semnificative.
Model orientativ pentru mandatul avocatului într-un proces civil
Clientul nu emite propriul formular MA. Formula de mai jos reprezintă instrucțiunile pentru stabilirea obiectului și puterilor care trebuie reflectate în documentul profesional.
INSTRUCȚIUNI PENTRU MANDATUL AVOCATULUI – CAUZĂ CIVILĂ
Client: [numele/denumirea exactă]
Cauza/dosarul: [număr, dacă există]
Instanța: [instanța]
Obiect: [descrierea litigiului]
Se acordă avocatului reprezentarea clientului în cauza indicată.
Se solicită consemnarea expresă a următoarelor împuterniciri speciale
dintre cele prevăzute de art. 81 CPC:
[ ] semnarea și depunerea cererii;
[ ] renunțarea totală/parțială la pretenții;
[ ] modificarea pretențiilor/obiectului/temeiului, în limitele legii;
[ ] recunoașterea acțiunii;
[ ] mediere;
[ ] încheierea tranzacției;
[ ] acțiune reconvențională;
[ ] transmiterea împuternicirilor;
[ ] atacarea hotărârii;
[ ] acte speciale privind executarea;
[ ] primirea bunurilor sau banilor acordați prin hotărâre.
Alte limite convenite cu avocatul:
[descriere].
După stabilirea instrucțiunilor, avocatul completează mandatul oficial. Dacă puterile sunt plasate într-o procură separată, HG nr. 158/2013 impune mecanismul „Conform procurii anexate”, iar procura este utilizată împreună cu mandatul.
Model orientativ pentru cauză contravențională
Pentru persoana împotriva căreia se desfășoară procesul contravențional, documentul profesional este mandatul avocatului; nu trebuie redactată o „procură de apărare” privată pentru a substitui avocatul prevăzut de art. 392.
INSTRUCȚIUNI PENTRU MANDATUL AVOCATULUI – CAUZĂ CONTRAVENȚIONALĂ
Client: [numele complet / denumirea persoanei juridice]
Autoritatea/instanța: [denumirea]
Proces-verbal/decizie/dosar nr.: [numărul]
Contravenția imputată: [articolul, dacă este cunoscut]
Obiectul asistenței:
apărarea și reprezentarea clientului în procesul contravențional
indicat, în limitele drepturilor acordate apărătorului de Codul
contravențional și de legislația profesiei de avocat.
Acte concrete pentru care se solicită asistență:
– examinarea actelor dosarului;
– formularea cererilor și obiecțiilor permise de lege;
– participarea la ședințe;
– depunerea/argumentarea contestației sau căii de atac permise de lege;
– primirea actelor procedurale în limitele legii.
Limite speciale stabilite contractual:
[descriere, dacă există].
Acest text nu este un substitut pentru formularul guvernamental al mandatului. Nu am identificat în Codul contravențional o listă de „puteri speciale” identică art. 81 CPC; prin urmare, o asemenea listă nu trebuie inventată prin analogie. Detaliul este nespecificat în această formă de Codul contravențional examinat.
Model pentru apărarea în cauză penală
Pentru bănuit/învinuit/inculpat, clientul nu trebuie să creeze o procură notarială ca substitut al apărătorului. Avocatul întocmește mandatul oficial și îl prezintă conform CPP.
INSTRUCȚIUNI PENTRU MANDATUL AVOCATULUI – APĂRARE PENALĂ
Client: [numele complet]
Calitate procesuală: [bănuit/învinuit/inculpat – după caz]
Dosar/cauză nr.: [număr, dacă este cunoscut]
Organ de urmărire penală/instanță: [denumirea]
Obiect:
acordarea asistenței juridice și exercitarea apărării clientului
în cauza penală indicată, în limitele și cu drepturile conferite
apărătorului de Codul de procedură penală.
Mandatul profesional este întocmit de avocat conform
Legii nr. 1260/2002 și HG nr. 158/2013.
Într-un dosar penal, lipsa semnăturii clientului pe verso-ul mandatului avocatului nu invalidează mandatul pe acest motiv, deoarece reforma din 2024 a eliminat această cerință pentru cauzele penale.
Model de procură pentru victimă/parte civilă în proces penal
Aici situația este diferită de apărarea acuzatului. Art. 79 CPP permite reprezentantului convențional al victimei/părții vătămate/părții civile/părții civilmente responsabile să fie avocat sau altă persoană împuternicită prin procură.
PROCURĂ – REPREZENTARE ÎN PROCES PENAL
Subsemnatul/Subsemnata:
[Numele complet],
[datele de identificare],
având calitatea procesuală de:
[victimă / parte vătămată / parte civilă /
parte civilmente responsabilă],
în cauza penală nr. [numărul],
împuternicesc pe:
[Numele complet al reprezentantului],
[datele de identificare],
să îmi reprezinte interesele în fața organului de urmărire penală,
procurorului și instanțelor competente, în limitele drepturilor
care pot fi exercitate prin reprezentant potrivit Codului de
procedură penală.
Se acordă în mod expres, dacă mandantul dorește:
[ ] dreptul de a retrage cererea în cazurile în care legea permite;
[ ] dreptul de a încheia împăcarea în condițiile legii;
[ ] dreptul de a renunța la acțiunea civilă;
[ ] dreptul de a recunoaște acțiunea îndreptată împotriva mandantului;
[ ] dreptul de a primi bunurile și sumele care revin mandantului;
[ ] alte drepturi care, potrivit CPP, pot fi delegate și trebuie
menționate expres.
Termen: [termenul].
Drept de substituire: [DA/NU].
Data: [data].
Semnătura: [semnătura].
[Autentificare, dacă forma aplicabilă o cere]
Art. 80 CPP trebuie verificat înainte de autentificare deoarece anumite acte ale reprezentantului sunt condiționate de mențiunea lor în procură, iar drepturile strict legate de persoana participantului nu pot fi pur și simplu transferate.
Model pentru persoană juridică
PROCURĂ
[DENUMIREA COMPLETĂ A PERSOANEI JURIDICE],
IDNO [numărul],
sediul [adresa],
reprezentată legal de administratorul
[Numele complet],
care acționează în temeiul [statutului/actului relevant],
împuternicește pe:
[Numele complet al reprezentantului],
[datele de identificare],
să reprezinte persoana juridică în cauza/dosarul
[identificarea exactă],
în fața [instanța/instanțele],
cu următoarele împuterniciri:
[împuternicirile generale],
precum și, dacă se dorește și dacă sunt aplicabile,
următoarele împuterniciri speciale prevăzute de art. 81 CPC:
[enumerare exactă].
Termen: [termen].
Substituire: [DA/NU].
Data: [data].
[Semnătura administratorului/altei persoane abilitate][date despre funcție și temeiul competenței]
CPC prevede expres că procurile persoanei juridice emise potrivit actelor de constituire sunt semnate de administrator sau de altă persoană împuternicită.
Checklist pentru clientul aflat în străinătate și sursele oficiale esențiale
Pentru evitarea respingerii sau a întârzierii reprezentării, clientul aflat în afara Republicii Moldova ar trebui să urmeze acest control în ordine, nu să înceapă direct cu notarizarea.
| Verificare | Ce trebuie făcut |
|---|---|
| Tipul dosarului | Stabiliți dacă este civil, contravențional, penal sau contencios administrativ. Regulile nu sunt interschimbabile. |
| Calitatea persoanei reprezentate | Reclamant/pârât; persoană supusă procesului contravențional; bănuit/invinuit/inculpat; victimă/parte civilă; persoană juridică etc. |
| Cine va reprezenta | Avocat? Ruda admisă de art. 75 CPC? Reprezentant legal? Administrator al societății? Reprezentant al victimei în CPP? |
| Dacă este avocat | Încheiați contractul de asistență juridică și lăsați avocatul să emită mandatul profesional. Nu comandați inutil o procură notarială „pentru avocat” înainte de a stabili dacă este necesară. |
| Puterile speciale | Spuneți explicit dacă reprezentantul trebuie să semneze/depună acțiunea, să facă apel/recurs, să încheie tranzacție, să renunțe, să primească bani etc. Pentru civil verificați art. 81 CPC. |
| Țara în care semnați | Verificați țara în lista oficială MAE înainte de apostilă/legalizare. |
| Consulat moldovenesc disponibil? | Dacă da, autentificarea consulară poate evita procedura notar străin + apostilă/supralegalizare. |
| Tratat de scutire? | Dacă există, urmați tratatul; nu cumpărați apostila inutil. |
| Convenția Apostilei aplicabilă? | Obțineți apostila de la autoritatea competentă a statului emitent. |
| Nici tratat, nici Apostilă? | Urmați procedura de legalizare/supralegalizare. |
| Limba documentului | Pregătiți traducerea în română în forma acceptată de instanță/autoritate. |
| Data procurii | Este obligatorie: potrivit Codului civil, procura fără data întocmirii este nulă. |
| Termenul procurii | Indicați-l clar. Dacă nu este indicat, regula generală actuală este valabilitatea de trei ani de la întocmire. |
| Substituirea | Decideți expres dacă este permisă. Procura de substituire emisă de persoană fizică are cerință de autentificare notarială potrivit Codului civil. |
| Original/e-document | Stabiliți cu avocatul dacă instanța are nevoie de original, copie certificată sau document electronic verificabil. Nu presupuneți că fotografia/scanul este suficient. |
| Depunerea | Transmiteți documentul avocatului înainte de primul act pentru care este necesar. Nu există un termen general separat de „înregistrare a mandatului cu X zile înainte”. |
| Căi de atac și executare | Verificați din nou procura/mandatul înainte de apel, recurs ori executare; puterea de a ataca hotărârea și anumite acte de executare trebuie să fie expresă în civil. |
Pentru clientul din diaspora, regula practică poate fi condensată astfel:
Avocat Reprezentant neavocat permis de lege Consulat RM Notar străin Tratat Haga Alt stat Client în străinătate Are nevoie de avocat sau de alt reprezentant? Contract de asistență juridică Mandat avocat pe hârtie sau electronic Sunt necesare puteri civile speciale într-o procură?Depunere/prezentare în dosar Se redactează exact puterile Unde se autentifică?Regim țară Recunoaștere conform tratatului + traducere, dacă e cazul Apostilă + traducere Legalizare/supralegalizare + traducere
Cele mai importante surse primare și oficiale pentru verificarea documentului înainte de semnare sunt:
- Registrul de stat al actelor juridice — Legis.md, unde trebuie consultată redacția în vigoare a Codului civil nr. 1107/2002, Codului de procedură civilă nr. 225/2003, Codului de procedură penală nr. 122/2003, Codului contravențional nr. 218/2008, Legii nr. 1260/2002 cu privire la avocatură, Legii nr. 246/2018 privind procedura notarială, Legii nr. 1153/1997 cu privire la notariat, Legii nr. 124/2022 și HG nr. 158/2013.
- HG nr. 158/2013 — formularul și modul de utilizare a mandatului avocatului, în redacția modificată după reforma mandatului electronic.
- Ministerul Justiției — explicațiile oficiale privind mandatul electronic, care confirmă semnătura electronică calificată, seria și numărul, păstrarea pe suport durabil, eliminarea obligației ștampilei și excepția privind semnătura clientului în materie penală.
- MAE — lista statelor și modul de recunoaștere a actelor oficiale, esențială pentru a determina dacă este necesară apostila, dacă există scutire prin tratat sau dacă se aplică supralegalizarea.
- MAE — Legalizarea documentelor, cu regulile oficiale pentru documentele străine și supralegalizare.
- MAE — Apostila, care explică domeniul Convenției de la Haga, autoritățile și documentele supuse apostilării.
- MAE — noul regim Republica Moldova–Germania, aplicabil din 17 iulie 2026.
- Decizia Curții Constituționale nr. 164 din 6 noiembrie 2025 este o sursă oficială deosebit de utilă deoarece reproduce în aceeași hotărâre art. 8 și art. 11 din Legea avocaturii și art. 75 CPC în redacția aplicabilă, inclusiv condițiile reprezentării unei persoane fizice de către rude licențiate în drept.
Concluzia juridică esențială este că forma corectă a documentului depinde în primul rând de calitatea reprezentantului și tipul procedurii, nu de simpla dorință a clientului de a „da o procură”. Pentru avocat, instrumentul central este mandatul profesional; în civil, anumite puteri trebuie autorizate expres; pentru ruda care reprezintă o persoană fizică există condițiile restrictive ale art. 75 CPC; pentru apărarea penală și contravențională o procură obișnuită nu substituie avocatul; iar pentru documentele semnate peste hotare trebuie stabilit înainte de autentificare dacă țara respectivă intră sub tratat de scutire, Convenția Apostilei sau supralegalizare.