Nerestituirea împrumuturilor în SUA și consecințele juridice ale datoriilor diferă semnificativ de abordarea existentă în Republica Moldova. În acest articol analizăm aceste diferențe, precum și sistemul de asistență socială acordată persoanelor vulnerabile în SUA.
Pe scurt aș vrea să împart diferențele dintre Republica Moldova și SUA la capitolul calificării juridice în cazul datoriilor financiare și asistența socială din partea statului pentru persoanele vulnerabile.
În SUA, datoriile niciodată nu se califică ca escrocherii și nu reprezintă o infracțiune penală. Dacă o persoană fizică a luat un împrumut ori mai multe împrumuturi și nu îl poate întoarce aceasta reprezintă o acțiune civilă și nu penală. În acțiunea civilă în SUA există posibilitatea declarării falimentului și eliberarea de la achitarea întregului împrumut ori a unei părți a împrumutului.
Dacă persoana a declarat falimentarea sa, datele privind insolvabilitatea acesteia devin publice și o perioadă de timp persoana nu mai poate lua împrumuturi până când scorul creditării nu va fi restabilit la un nivel necesar pentru a putea beneficia de împrumuturi. Dacă scorul creditar a persoanei este jos va fi foarte dificil pentru ea să obțină un alt împrumut ori să procure bunuri care necesită finanțare din partea băncilor ori firmelor de micro-finanțare.
Dacă e să ne referim viza-vi de asistența socială a persoanelor vulnerabile, atunci statul SUA oferă mai multe oportunități la alegerea persoanelor. Una din această oportunitate este de a prezenta actele necesare pentru verificare dacă te califici ca persoană vulnerabilă pentru ajutor social din partea statului. În acest scop statul American a construit clădiri separate care sunt destinate primirii cetățenilor care au nevoie de ajutor social din partea statului. Aceste clădiri sunt separate de alte instituții ale statului, au săli de așteptare amenajate pentru adulți și copii, cu toate condițiile necesare, scaune, WC, acomodarea părinților cu copii, săli unde copii se pot juca unde sunt parcări pentru automobile. Persoana care are nevoie de asistența socială ( financiară) se deplasează la această instituție și depune la o fereastră actele necesare. Pentru a primi actele necesare statul a angajat un număr suficient de lucrători – asistenții sociali, care deservesc oamenii și le acordă asistența necesara pentru îndeplinirea actelor si obținerea beneficiilor. Toată procedura nu depășește 1-2 ore și persoana obține ajutorul financiar din partea statului. De obicei o femeie singura cu 5 copii obține aproximativ 860 dolari pentru mâncare si 880 dolari pentru procurarea hainelor la copii. Total ea primește in jurul de 1600-1800 dolari lunar. Beneficiarii asistentei sociale din partea statului nu pot procura țigări sau băuturi alcoolice pe banii primiți ca ajutor financiar. Daca beneficiarul asistenței sociale are nevoie de un loc de trai atunci statul acordă spațiul locativ cu achitarea lunară a costului chiriei. Servicii comunale pentru aceste persoane sunt achitați aproape 70% de stat. Daca persoana are mulți copii mici și nu poate să se deplaseze la asistența socială, atunci în baza unui apel telefonic sau online asistenții sociali se deplasează la ea acasă și îndeplinesc toate actele necesare. În afară de ajutor financiar persoane vulnerabile primesc asigurarea medicală gratuită si alte beneficii.
După cum ați observat pentru a avea grija de persoanele vulnerabile statul trebuie în primul rând sa creeze instituții abilitate cu funcții de a acorda asistenta sociala acestor persoane. Apoi statul trebuie sa construiască clădirile unde aceste persoane se pot adresa după ajutor social. Aceste clădiri trebuie sa fie amenajate corespunzător, săli de așteptare cu scaune, veceuri, parcări, acomodare pentru părinți cu copii, pentru persoane cu dizabilități etc. În Moldova nici în instanța de judecata nu sunt condiții, veceurile sunt închise, nu sunt săli de așteptare, oamenii stau în coridoare în picioare, iar în primării cel mai des, accesul este închis pentru societate ne mai vorbind despre asistența socială ori ajutor din partea statului pentru persoanele vulnerabile.