Înainte ca un inculpat să fie condamnat pentru infracțiunea comisă, ultima trece prin anumite etape.
Prima etapă prin care trece orice infracțiune este descoperirea ei. Cu alte cuvinte organele de drept trebuie să cunoască că o infracțiune se comite sau deja s-a comis. Aceste organe de drept ca regulă sunt organele care desfășoară activitatea operativă de investigații.
Activitatea operativă de investigații sunt anumite acțiuni specifice poliției îndreptate spre descoperirea infracțiunilor și fixarea probelor. Evident că nu numai poliția desfășoară activitatea operativă de investigații. Spre exemplu în Moldova există: Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate, Serviciul Vamal și alte organe de drept.
Pentru a descoperi faptul comiterii unei infracțiuni organul de urmărire penală poate efectua filajul, ascultarea convorbirilor telefonice etc. însă cea mai productivă este activitatea operativă de investigații legată de crearea și folosirea informatorilor. Informatorii sunt baza lucrului serviciilor operative. Spre exemplu în SUA aproximativ 45% de infracțiuni sunt descoperite datorită informației obținute de la informatori. În Moldova noi nu avem o astfel de statistică din cauza că nimeni nu duce controlul asupra metodelor de descoperire a infracțiunilor latente.
După ce organul operativ de investigație a obținut informație despre infracțiunea comisă sau în cursul de comitere el întreprinde un șir de măsuri pentru fixarea probelor și reținerea suspectului. Probele fixate în urma activității operative de investigații pot fi ulterior folosite pentru condamnarea inculpatului. Astfel de probe pot fi: cercetarea la fața locului, ridicarea de obiecte sau documente, înregistrarea video sau audio, depozițiile martorilor și a părților vătămate, corpuri delicte, depozițiile bănuitului, învinuitului precum și depozițiile lucrătorilor operativi. Apropo anume pe depozițiile lucrătorilor operativi și se ține întreaga sistema de urmărire penală în SUA.
După descoperirea infracțiunii și fixarea probelor materialele se transmit organului de urmărire penală sau procurorului pentru efectuarea urmăririi penale sau cu alte cuvinte documentarea infracțiunii conform Codului de Procedură Penală. În cadrul urmăririi penale se verifică legalitatea probelor obținute în urma activității operative de investigații, se înaintează învinuirea bănuiților în comiterea infracțiunii și se pregătesc materialele pentru a fi transmise instanței de judecată pentru examinarea acuzațiilor aduse de acuzatorul de stat.
În cadrul procesului judiciar procurorul prezintă probele vinovăției inculpatului în infracțiunea comisă iar apărarea comentează aceste probe și prezintă probe în apărarea inculpatului. Acest proces se numește în contradictoriu.
În urma acestei activități al acuzatorului de stat și a apărătorului – instanța de judecată emite o sentință care poate fi de condamnare sau de achitare.
După cum se vede principalul lucru în descoperirea infracțiunilor și fixarea probelor îl joacă organul operativ, care efectuează activitatea operativă de investigații. Prin schimbarea denumirii, sau prin crearea instanțelor de judecată noi – nu se aduce nici un avantaj pentru lupta cu infracțiunile. Spre exemplu lupta împotriva corupției nu poate fi efectivă prin crearea unei instanțe de judecată specializată.
Infracțiunea de corupție este una din infracțiuni latente, care nu poate fi observată la prima vedere. Ca regulă toate înțelegerile privind comiterea infracțiunii se fac în secret și fără martori. Mulți infractori experimentați nici măcar nu folosesc telefoanele pentru comunicare din frica de a fi înregistrați. Respectiv fixarea și descoperirea acestor tipuri de infracțiuni este un lucru foarte dificil. Pentru a fi efectivă lupta cu corupția trebuie create nu instanțele de judecată specializate da organele de urmărire penală specializate pe descoperirea unor astfel de infracțiuni. La moment organele de drept existente în Moldova nu se isprăvesc cu această sarcină din cauza lipsei voinței necesare a conducătorilor acestor organe. Deși au tot potențialul ei nu doresc să lupte cu corupția. SIS al Moldovei a fost de asemenea lipsit de competență legală de a efectua urmărirea penală prin legea organică, ceea ce ne spune că lupta cu corupția nu este dorită chiar la nivelul legislativului și executivului.