Decizie importantă a CSJ din Moldova
La data de 1 aprilie 2025, Curtea Supremă de Justiție a emis o hotărâre semnificativă într-un dosar de corupție, care pare să traseze noi direcții în jurisprudență — nu doar pentru CSJ, ci și pentru instanțele inferioare. Mesajul transmis este cât se poate de ferm: cazurile de corupție vor fi tratate cu o rigurozitate sporită.
Cazul analizat viza un inspector vamal acuzat că ar fi cerut de la doi șoferi de autocar „ceva pentru ceai” în timpul unui control vamal. Procuratura a calificat acțiunea drept extorcare de mită, încadrarea juridică fiind corupere pasivă agravată (conform art. 324 alin. (2) din Codul penal în vigoare la acel moment) — o infracțiune considerată gravă.
Judecătoria a apreciat că fapta se încadrează în forma simplă a coruperii pasive (art. 324 alin. (1)), care este o infracțiune mai puțin gravă și pentru care termenul de prescripție era deja depășit. Curtea de apel a mers și mai departe, calificând fapta drept o simplă contravenție, invocând lipsa unei sume exacte, absența presiunii asupra șoferilor și faptul că banii au fost dați după control. Și această instanță a considerat că termenul de prescripție era expirat, astfel că nu a aplicat nicio sancțiune.
Curtea Supremă, însă, a avut un punct de vedere radical diferit. A respins deciziile instanțelor anterioare și a emis o nouă hotărâre, prin care a stabilit că inspectorul a comis o extorcare — o formă agravată de corupere pasivă — pentru care termenul de prescripție nu era depășit. Mai mult, CSJ a decis direct și pedeapsa aplicabilă.
Aspecte juridice notabile din decizia CSJ:
- Este pentru prima dată când CSJ emite o hotărâre complet nouă, fără o ședință publică, într-un recurs întemeiat pe prevederile legale anterioare datei de 1 septembrie 2023. Fiindcă dosarul fusese deja o dată retrimis spre rejudecare, legea interzice o nouă retrimitere, permițând însă pronunțarea unei decizii finale.
- CSJ a reîncadrat juridic fapta, folosindu-se exclusiv de constatările făcute de instanțele anterioare, fără a reevalua probele martorilor. Din acest motiv, prezența părților la ședință nu a fost considerată necesară.
- Interesant este că instanța supremă a adoptat o încadrare juridică mai severă decât cea invocată în recurs de procuror, care solicitase (cu o oarecare neclaritate) aplicarea art. 324 alin. (1) și constatarea intervenției prescripției. CSJ a subliniat că acest lucru este permis atâta timp cât acuzația propriu-zisă nu a fost modificată.
- Curtea a stabilit un principiu esențial: în contextul unui control vamal al autocarelor, solicitarea unei sume de bani de către un lucrător vamal, chiar formulată într-un mod ambiguu, este considerată extorcare — și nu o simplă cerere de mită.
- Pedeapsa a fost stabilită direct de CSJ, fără organizarea unei audieri publice. Instanța a justificat această decizie prin faptul că a aplicat pedeapsa minimă privativă de libertate, suspendată condiționat, însă a impus o amendă la nivelul maxim prevăzut de lege la momentul comiterii faptei. Concluzia Curții a fost că o eventuală audiere nu ar fi dus la o sancțiune mai blândă.
Poți consulta hotărârea integrală pe site-ul CSJ, la acest link: Hotărârea CSJ