Miercuri, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a pronunțat o decizie de referință în materia nulității absolute, generată de lipsa competenței materiale a procurorului care a sesizat instanța de judecată. Hotărârea vizează aplicarea corectă a dispozițiilor legale în vigoare până la 1 septembrie 2023 și clarifică un aspect procedural rar discutat în practică.
Contextul cauzei
Cazul analizat de CSJ are la bază o acuzație de abuz de putere sau abuz de serviciu, în temeiul art. 327 Cod penal, îndreptată împotriva a doi polițiști. Conform legislației aplicabile la momentul respectiv, competența materială de a efectua urmărirea penală într-o asemenea cauză revenea exclusiv Centrului Național Anticorupție (CNA).
Cu toate acestea, în 2019, un procuror dintr-o procuratură teritorială a inițiat urmărirea penală și a trimis cauza în judecată fără o ordonanță specială din partea Procurorului General sau a adjuncților acestuia, care i-ar fi putut delega această competență.
Deciziile instanțelor inferioare
- Judecătoria de fond a emis o sentință de achitare, invocând lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii.
- Curtea de Apel, însă, a casat sentința și a dispus încetarea procesului penal, pe motiv că toate actele emise de procuror sunt lovite de nulitate absolută, în lipsa competenței materiale.
Intervenția CSJ
CSJ a admis recursul procurorului, invocând art. 427 alin. (1) pct. 16) CPP, arătând că interpretarea legală a Curții de Apel contravine jurisprudenței constante a instanței supreme. Printre argumentele invocate de CSJ:
- Decizia CSJ nr. 4-1ril-1/2013 precizează că încălcarea competenței organului de urmărire penală nu justifică încetarea procesului penal.
- Un procuror fără competență materială poate efectua acte urgente în termen de 3 zile, inclusiv emiterea ordonanței de începere a urmăririi penale.
- Se impune o distincție clară între:
- Art. 251 CPP – referitor la nulitatea actelor procesuale;
- Art. 94 CPP – privind inadmisibilitatea probelor;
- Deși procurorul nu avea competență de sesizare a instanței, putea reface actele în temeiul art. 326 alin. (2) CPP – dar nu a făcut-o.
Soluția CSJ și implicațiile acesteia
- CSJ a constatat că rejudecarea cauzei nu era posibilă, întrucât eroarea procurorului nu putea fi remediată în apel (art. 435 alin. (1) lit. c) CPP).
- Curtea a reiterat un principiu fundamental: acuzarea nu poate invoca propriile greșeli pentru a obține o decizie contrară apărării.
- Nulitatea pentru lipsa competenței nu echivalează cu încetarea procesului penal (art. 391 alin. (1) pct. 6) CPP); instanța trebuie să adopte o soluție de achitare sau condamnare.
- Deși recursul a fost promovat de procuror, instanța a menținut achitarea, deoarece art. 425 CPP interzice agravarea situației apărării.
- CSJ a emis o încheiere interlocutorie în baza art. 218 CPP, care va fi expediată Procurorului General, dată fiind gravitatea greșelilor procesuale comise.
Textul integral al deciziei poate fi consultat aici: https://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=25846
Această hotărâre este un precedent valoros pentru delimitarea clară a competențelor materiale și pentru reafirmarea principiilor de echitate procesuală. CSJ stabilește limitele corecte ale nulității absolute și ale remediilor procesuale, oferind îndrumări clare pentru practicienii dreptului penal.