În Republica Moldova funcționează multiple instituții și entități cu atribuții în sfera investigațiilor operative și culegerii de informații. Acestea includ atât organe de stat (servicii de informații, poliție, vamă, anticorupție etc.), cât și entități non-statale (companii private de pază și detectivi particulari). De asemenea, misiunile diplomatice și organizațiile internaționale prezente în țară pot desfășura activități de colectare de informații în limitele mandatului lor. În continuare sunt prezentate principalele instituții și actori, domeniile lor de activitate, temeiul legal și aspecte evidențiate în presă despre activitatea lor.

Instituțiile de stat cu atribuții operative

Conform legislației Republicii Moldova, activitatea operativă de investigații are ca scop descoperirea, prevenirea și contracararea infracțiunilor, identificarea persoanelor care le comit sau se sustrag urmăririi penale, precum și culegerea de informații despre evenimente ori acțiuni ce pun în pericol securitatea statului​vertic.org. Această activitate se desfășoară atât în mod public, cât și acoperit, de către subdiviziunile specializate ale organelor de stat abilitate prin lege, cu respectarea drepturilor și libertăților cetățenești​vertic.org​vertic.org. Tabelul de mai jos sintetizează instituțiile publice cheie implicate în astfel de activități, domeniul lor principal și baza legală de funcționare:

Instituție	Domeniu principal de activitate operativ-informativă	Baza legală
Serviciul de Informații și Securitate (SIS)	Securitatea națională – culegere de informații și măsuri operative pentru contraspionaj, combaterea terorismului, protecția ordinii constituționale și prevenirea amenințărilor la adresa statului​ro.wikipedia.org​ro.wikipedia.org. SIS realizează monitorizarea riscurilor interne și externe, investighează cazuri de spionaj și subversiune și coordonează Centrul Antiterorist național.	Legea SIS nr. 136/2023 (noua lege privind SIS, care a revizuit mandatul și atribuțiile instituției)​moldova1.md; Legea securității statului; Legea privind organele securității statului. Activitatea SIS este reglementată și prin acte normative departamentale ce ghidează activitatea operativă de investigații ​ro.wikipedia.org.
Poliția Națională (Inspectoratul General al Poliției, MAI)	Ordinea publică și combaterea criminalității – investigații operative în cazuri de infracțiuni penale (furturi, omoruri, trafic de persoane, criminalitate organizată etc.), căutarea persoanelor urmărite sau dispărute și colectarea probelor pentru urmărirea penală​vertic.org. Include subdiviziuni specializate precum Inspectoratul Național de Investigații (INI) pentru criminalitate gravă și Direcția operațiuni speciale (supravegheri tehnice, filaje). De asemenea, Serviciul protecție internă și anticorupție (SPIA) al MAI efectuează operațiuni informative privind corupția din cadrul forțelor de ordine.	Legea nr. 320/2012 privind activitatea Poliției și statutul polițistului; Codul de Procedură Penală. Metodele speciale de investigație sunt aplicate de poliție în condițiile legii privind activitatea specială de investigații (ex: supraveghere operativă, interceptări cu autorizare judiciară, infiltrarea agenților acoperiți ș.a. ​vertic.org​vertic.org).
Poliția de Frontieră (Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, MAI)	Securitatea frontierei de stat – colectarea de informații despre trecerile ilegale, filiere de migrație clandestină și contrabandă; investigații operative la frontiere și în zona transfrontalieră împreună cu Serviciul Vamal și parteneri externi. Poliția de Frontieră documentează rețele de trafic (de persoane, mărfuri, arme, droguri) și folosește patrule și mijloace de supraveghere speciale la graniță.	Legea nr. 215/2011 privind frontiera de stat a RM și alte acte subordonate MAI. Operațiunile sunt coordonate conform politicilor comune MAI; ofițerii de frontieră pot efectua măsuri speciale (filaj, investigatori sub acoperire) în colaborare cu alte organe de ocrotire a normelor de drept.
Serviciul Vamal (Departamentul antifraudă și conformare)	Securitatea economică și vamală – investigarea contrabandei și fraudelor vamale. Serviciul Vamal are propriile subdiviziuni de analiză de risc și urmărire penală, care documentează cazuri de introducere ilegală de bunuri, evaziuni de la plata taxelor vamale și alte infracțiuni economice transfrontaliere. De exemplu, în primul semestru al anului 2023, Direcția urmărire penală a Serviciului Vamal a pornit 96 de cauze penale de contrabandă (mărfuri de larg consum, droguri, valută, țigări etc.), cu bunuri de peste 122 milioane lei implicate​customs.gov.md. Metodele includ control operativ în punctele vamale, monitorizarea rutelor de trafic și livrări controlate în cooperare cu organele de drept.	Codul Vamal al RM; Legea cu privire la Serviciul Vamal și Regulamentul Serviciului Vamal (HG 520/2010 ș.a.). De asemenea, legea privind activitatea operativă de investigații abilitează personalul vamal, alături de poliție și SIS, să efectueze măsuri operative în cazurile de competență, în cooperare cu procuratura.
Centrul Național Anticorupție (CNA)	Combaterea corupției – organ specializat în prevenirea, depistarea și investigarea faptelor de corupție, a infracțiunilor conexe (ex: trafic de influență, abuz de serviciu) și a faptelor de comportament corupțional​ro.wikipedia.org​ro.wikipedia.org. CNA desfășoară operațiuni sub acoperire pentru prinderea în flagrant a funcționarilor mituiți, monitorizează averile ilicite, strânge informații operative despre rețele de corupție și administrează linia națională anticorupție. Tot CNA este autoritatea care contribuie la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, având atribuții explicite în aceste domenii​ro.wikipedia.org.	Legea nr. 1104-XV din 06.06.2002 privind Centrul Național Anticorupție ​ro.wikipedia.org (inițial Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, reorganizat în 2012 ca CNA). CNA are competențe de investigație operativă similare organelor de urmărire penală, fiind însă o instituție autonomă, apolitică și sub control parlamentar. Activitatea se realizează cu autorizarea procurorilor anticorupție și în baza Codului de procedură penală.
Serviciul de Protecție și Pază de Stat (SPPS)	Protecția demnitarilor – asigură paza Președintelui RM, a altor oficiali de rang înalt, delegați străini și a obiectivelor de importanță deosebită. Pe lângă garda de corp armată, SPPS derulează activități informativ-operative pentru prevenirea atentatelor, culegând date despre eventuale amenințări la adresa persoanelor protejate (inclusiv verificări de securitate și contraterorism la evenimente cu oficiali). Metodele includ filajul contracarat, controlul tehnic antiexploziv, supravegherea traseelor și cooperarea cu SIS și MAI pentru schimb de informații privind riscurile la adresa demnitarilor.	Legea nr. 134-XVI din 13.06.2008 privind Serviciul de Protecție și Pază de Stat (și modificările ulterioare). SPPS are statut de organ de stat specializat, subordonat Președintelui RM, cu atribuții operative limitate la sfera protecției persoanelor și obiectivelor păzite.
Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) (sub autoritatea Ministerului Justiției)	Siguranța penitenciară – monitorizarea și contracararea activităților ilicite desfășurate de deținuți sau în legătură cu mediul penitenciar. ANP (fostul Departament Instituții Penitenciare) are structuri interne de securitate și investigații operative în închisori, menite să adune informații despre planificarea de evadări, acte de corupere a gardienilor, introducerea de obiecte interzise (telefoane mobile, droguri) sau coordonarea infracțiunilor din interiorul detenției. Astfel de subdiviziuni operative colaborează cu SIS și poliția atunci când se identifică rețele infracționale ce acționează din penitenciare.	Codul Executării Pedepselor; Regulamentul sistemului penitenciar (HG nr. 583/2006) și ordine ale Ministerului Justiției. Cadrele ANP nu au statut de ofițeri de urmărire penală, însă pot furniza organelor de drept informații operative și pot preveni infracțiuni în baza Legii privind activitatea operativă de investigații (care abilitează și instituțiile din subordinea MJ să participe la astfel de activități, în limita competenței).

Notă: Pe lângă instituțiile de mai sus, și Procuratura are atribuția de a conduce și supraveghea urmărirea penală (inclusiv cazuri de corupție, crimă organizată, securitate de stat), însă Procuratura nu dispune de structuri operative proprii de teren, ci lucrează cu informațiile furnizate de organele menționate. De asemenea, Ministerul Apărării prin structurile militare de informații (ex. secția informații a Marelui Stat Major) culege date privind riscurile la adresa apărării naționale, participând la schimbul de informații cu SIS și partenerii externi, deși acest aspect este mai puțin vizibil public.

Entități non-statale (private) în domeniul investigațiilor și securității

În Moldova activează și companii private care oferă servicii de investigații și securitate, în principal sub forma organizațiilor particulare de pază sau a birourilor de detectivi particulari. Aceste activități sunt reglementate de stat prin lege specială și licențiere din partea Ministerului Afacerilor Interne. Legea nr. 283/2003 privind activitatea particulară de detectiv și de pază stabilește cadrul legal pentru firmele private din acest domeniu ​adp-dia.com. Conform legii, detectivii particulari pot desfășura investigații la cererea persoanelor fizice sau juridice, având următoarele obiecte de activitate permise, printre altele:

• Investigații civile și comerciale: colectarea de probe pentru cauze civile sau litigii comerciale, la solicitarea părților implicate (de exemplu, dovezi în caz de divorț, litigii de muncă, suspiciuni de fraudă în afaceri)​servicii.gov.md. De asemenea, detectivii pot fi angajați pentru studii de piață și strângere de informații necesare negocierilor de afaceri, ori pentru depistarea partenerilor de afaceri nesiguri sau insolvabili ​servicii.gov.md. Un alt domeniu cerut este contra-spionajul industrial – protejarea companiilor față de scurgeri de informații comerciale și concurență neloială​servicii.gov.md.
• Căutări de persoane și bunuri: identificarea persoanelor dispărute sau datelor despre acestea la solicitarea familiei, căutarea debitorilor ascunși, precum și căutarea de obiecte pierdute sau furate, în paralel cu eforturile poliției​servicii.gov.md. Detectivii particulari pot investiga și paternitatea unor scrisori anonime, calomnii sau pot verifica antecedentele unor persoane (de exemplu, în contextul angajărilor sau al relațiilor contractuale) în limitele prevăzute de lege.
• Asistență informativă în cauze penale: conform legii, detectivii pot aduna date și în dosare penale pentru a ajuta organele de drept, dar numai la solicitarea oficială a părților din proces și în baza unui contract cu acestea​servicii.gov.md. Practic, un detectiv poate efectua, de exemplu, investigații paralele (neoficiale) în folosul apărării sau al părții vătămate, comunicând eventualele informații relevante către anchetatori, însă fără a interfera ilegal cu ancheta oficială.

Activitatea de detectiv privat este strict condiționată: persoanele trebuie să fie cetățeni ai RM cu vârsta minimă de 21 de ani, să aibă studii juridice sau experiență în structuri de apărare și securitate, să nu aibă antecedente penale, nici probleme de integritate sau de sănătate mintală, și să notifice oficial Poliția cu privire la desfășurarea activității​servicii.gov.md​servicii.gov.md. Supravegherea acestor entități o realizează Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP, care ține evidența detectivilor notificați și controlează respectarea legii. Dacă un detectiv descoperă informații despre infracțiuni grave, el are obligația legală de a le aduce la cunoștința autorităților.

Pe lângă detectivi, există numeroase firme de securitate și pază private, autorizate tot sub Legea 283/2003. Aceste organizații particulare de pază (OPP) oferă servicii de pază armată a obiectivelor (clădiri, bunuri, evenimente), protecție personală (gardă de corp) și consultanță de securitate. Unele dintre marile companii de securitate din Moldova (ex. “Chestor” S.R.L., “Dragon Security”, **“Bercut” S.R.L., “Argus-S” etc.) dispun de personal cu experiență (foști polițiști sau militari) și folosesc mijloace tehnice moderne de supraveghere (alarmă, CCTV, sisteme de control acces). Deși focusul lor este prevenirea și intervenția la incidente de securitate, în practică agenții de pază pot aduna informații preliminare despre potențiale amenințări ori persoane suspecte în perimetrul obiectivului păzit, pe care le transmit apoi poliției. Unele companii oferă și investigații private (în limite legale) ca serviciu adițional – de exemplu verificări de fidelitate angajați, investigații de due diligence pentru clienți corporativi etc., însă acestea trebuie derulate prin detectivi atestați.

Cadru legal și supraveghere: firmele de pază și detectiv își desfășoară activitatea în baza licenței eliberate de MAI. Modificările recente ale legii au înăsprit cerințele de integritate – de exemplu, în 2023 s-a clarificat că doar persoanele fără antecedente penale pot activa în acest domeniu, eliminând unele ambiguități anterioare ​mai.gov.md. Poliția are dreptul să suspende sau retragă autorizația dacă o firmă privată încalcă legea (de pildă, dacă detectivii depășesc limitele – folosind mijloace ilegale de interceptare, intruziune în viața privată, sau dacă agenții de pază comit abuzuri). Prin urmare, sectorul privat de securitate operează sub o strictă monitorizare din partea statului, completând eforturile autorităților în menținerea ordinii și siguranței, dar fără a avea competențe de putere publică.

Implicarea misiunilor diplomatice și a entităților străine

În spațiul public și în presă sunt semnalate frecvent și activități de culegere de informații realizate de actori străini – fie servicii secrete ale altor state, fie structuri internaționale prezente în Republica Moldova. Aceste activități pot fi atât oficiale (în cadrul cooperării internaționale și al asistenței) cât și clandestine sau neoficiale. Enumerăm mai jos principalele aspecte cunoscute:

• Serviciile speciale ale Federației Ruse: Având în vedere interesul geopolitic în regiune, serviciile de informații ruse (FSB, GRU) au fost acuzate în mod repetat de autoritățile și presa de la Chișinău de implicare în acțiuni subversive și rețele clandestine pe teritoriul Moldovei. De exemplu, în martie 2025 SIS a anunțat public că deține informații confirmate despre implicarea autorităților Federației Ruse – inclusiv a serviciilor speciale ruse și a Ambasadei Rusiei la Chișinău – în acțiunea de sustragere de la justiție a unui politician moldovean acuzat de finanțare ilegală​sis.md. Cazul respectiv (Alexandr Nesterovschi, ex-deputat pro-rus) a dus la expulzarea a trei diplomați ruși, acuzați oficial că au ajutat la fuga acestuia cu scopul de a-l proteja de condamnarea penală​occrp.org. Episodul ilustrează modul în care diplomați ruși ar fi facilitat operațiuni de intelligence (exfiltrarea unui agent de influență) sub acoperirea statutului diplomatic. În anii precedenți au existat și alte situații similare – de pildă, în 2017, guvernul moldovean a expulzat cinci diplomați ruși suspectați de spionaj, subliniind îngrijorarea privind amploarea rețelelor rusești. De asemenea, regiunea separatistă Transnistria găzduiește de facto structuri de securitate subordonate Moscovei (așa-numitul KGB transnistrean), care desfășoară operațiuni de contrainformații și influență, uneori extinzându-și activitatea și în zona de securitate sau în restul Moldovei. Autoritățile moldovene au semnalat că planuri rusești de destabilizare a țării au fost dejucate în ultimii ani – inclusiv tentative de finanțare ilegală a protestelor și partidelor extremiste – ceea ce indică o implicare continuă a serviciilor străine ostile​moldova.europalibera.org​moldova.europalibera.org.
• Partenerii occidentali (UE, SUA și țări vecine): Pe de altă parte, Republica Moldova beneficiază de sprijinul informațional al statelor partenere, în special în contracararea amenințărilor la adresa securității naționale. Președinția și SIS au confirmat că mențin un schimb continuu de informații cu liderii și serviciile de informații din țări europene și SUA, folosind acest “ajutor informațional” pentru a preveni tentativele de destabilizare internă​moldova.europalibera.org. Un exemplu notoriu a fost în februarie 2023, când serviciile ucrainene au furnizat Chișinăului un document ce detalia un plan secret al Rusiei de subminare a Moldovei; colaborarea strânsă între SIS și serviciul de securitate ucrainean (SBU) a dus la identificarea unor activități subversive și la întărirea măsurilor de contracarare​moldova.europalibera.org. De asemenea, există cooperare cu servicii din România, SUA, Marea Britanie și altele în domenii precum combaterea terorismului, a criminalității organizate transfrontaliere și a spălării banilor. Acest tip de colaborare se desfășoară oficial prin schimb de date, participarea la centre regionale (ex: Centrul SELEC pentru combaterea criminalității în Europa de Sud-Est) și detașarea de ofițeri de legătură pe lângă ambasade. FBI și DEA (agenții americane) au avut ofițeri de legătură la Chișinău, sprijinind autoritățile locale în anchete anti-drog și anti-trafic, iar experți ai Europol și Interpol acordă asistență în cazurile internaționale.
• Misiunea NATO și alte organizații internaționale: Chiar dacă Republica Moldova este un stat neutru constituțional, cooperarea cu NATO pe segmentul de reforme și consolidare a capacităților de securitate este transparentă. În 2017 s-a deschis la Chișinău Oficiul de Legătură NATO, o misiune diplomatică civilă menită să ofere expertiză și coordonare în programele cu Alianța. Acest oficiu are un statut pur civil, fără vreo implicare militară sau de informații clandestine – fapt subliniat la inaugurare, unde s-a precizat că are experți civili din țări partenere și nu are implicații militare, respectând pe deplin neutralitatea Moldovei​gov.md. Rolul său este de a facilita schimbul de informații la vedere despre reformele din domeniul apărării, despre reziliența cibernetică, gestionarea situațiilor de urgență și alte proiecte convenite cu Guvernul Moldovei. Similar, Misiunea Uniunii Europene în Republica Moldova (Delegația UE la Chișinău) colectează informații politice, economice și sociale pentru a informa instituțiile UE – o activitate normală de diplomație și analiză, diferită de spionaj.
• Misiuni specializate ale UE și OSCE: Un rol important informativ îl are Misiunea EUBAM (EU Border Assistance Mission to Moldova and Ukraine), prezentă din 2005 la frontiera moldo-ucraineană. EUBAM asistă Poliția de Frontieră și Vama în supravegherea frontierei, furnizând expertiză și colectând date privind contrabanda și traficul transfrontalier. Raportările EUBAM au contribuit la investigarea unor cazuri de contrabandă (de ex. vehicule furate trecute ilegal, trafic de substanțe interzise), informațiile fiind transmise autorităților partenere pentru acțiuni comune​osce.org. De asemenea, Misiunea OSCE în Moldova (prezentă pe ambele maluri ale Nistrului din 1993) monitorizează situația din Zona de Securitate și din regiunea transnistreană. Observatorii OSCE colectează informații factuale despre incidente de securitate, mișcări de trupe, încălcări ale acordurilor de încetare a focului, pe care le raportează statelor participante OSCE. Astfel, OSCE servește ca un canal de informare neutră privind conflictul transnistrean, fiind un martor internațional care adesea semnalează chestiuni de interes (ex: exerciții militare neanunțate în Transnistria, cazuri de răpiri de persoane de către structurile transnistrene etc. apărute în presă).
• Companii străine și investigații internaționale: În ultimii ani, Moldova a beneficiat și de servicii de investigație oferite de companii și experți străini, în special pentru cazuri complexe de corupție financiară. Cel mai cunoscut exemplu este angajarea consorțiului internațional (compania americană Kroll) pentru investigarea fraudelor bancare din 2014 (“furtul miliardului”). Echipa Kroll a operat în baza unui contract cu Banca Națională a Moldovei, având acces la date financiare și elaborând rapoarte detaliate despre schema de spălare a banilor prin băncile moldovenești. Deși Kroll nu are puteri coercitive, investigația sa a reprezentat o formă de colectare privată de informații la scară internațională, ale cărei rezultate au fost apoi predate autorităților moldovene. Acest caz evidențiază că și entități non-guvernamentale externe pot juca un rol în culegerea de informații relevante (financiare, în acest caz) pentru Moldova, atunci când sunt cooptați oficial.

Analiză din presă: Mass-media locală și internațională urmăresc îndeaproape activitatea acestor entități. În general, presa a salutat eforturile de reformă menite să sporească eficiența și controlul democratic asupra serviciilor operative – de exemplu, adoptarea noii legi SIS în 2023, menită să elimine ambiguitățile și “drepturile excesive” ale Serviciului​moldova1.md. Totodată, jurnaliștii investigativi (precum cei de la RISE Moldova, Ziarul de Gardă) au semnalat derapaje atunci când au existat – cazuri de corupție în rândul polițiștilor sau vamalilor, scurgeri de informații din interiorul SIS, ori utilizarea politică a instituțiilor de forță. Pe plan internațional, Moldova este adesea subliniată ca teren de confruntare hibridă între Vest și Est, iar dezvăluirile despre amestecul serviciilor ruse (finanțări obscure de partide pro-ruse, tentative de puci eșuate, propagandă) au primit atenție amplă​moldova.europalibera.org​moldova.europalibera.org. În contrapondere, autoritățile moldovene au încercat să dezvolte parteneriate cu Occidentul, tocmai pentru a-și întări propriile capacități informative. În esență, peisajul serviciilor de investigații și informații din Republica Moldova este unul complex, în care instituțiile naționale joacă rolul principal în asigurarea securității, fiind completate de inițiativa privată reglementată și influențate de interesele și sprijinul actorilor externi.

Surse:

• Legea privind activitatea operativă de investigații – sarcini și principii​vertic.org​vertic.org
• SIS – rol și atribuții conform noului cadru legal​ro.wikipedia.org​moldova1.md
• Poliția și competențele operative (Legea Poliției)​vertic.org​vertic.org
• Serviciul Vamal – activitate de urmărire penală a contrabandei​customs.gov.md
• CNA – domeniu de competență (anticorupție, AML)​ro.wikipedia.org​ro.wikipedia.org
• Legea activității de detectiv particular și de pază (privat)​adp-dia.com
• Atribuțiile detectivilor particulari conform cadrului legal​servicii.gov.md​servicii.gov.md
• Reforma cadrului legal pentru detectivi/pază în 2023​mai.gov.md
• SIS despre implicarea serviciilor speciale străine (cazul Nesterovschi)​sis.md
• Expulzarea diplomaților ruși implicați în rețele ilegale​occrp.org
• Cooperarea cu servicii partenere (informații furnizate de Ucraina, etc.)​moldova.europalibera.org​moldova.europalibera.org
• NATO – deschiderea Oficiului de Legătură și asistența oferită​gov.md
• EUBAM – contribuția la investigații transfrontaliere​osce.org.