Procedura de executare silită începe cu îndeplinirea condițiilor de formație: creditorul prezintă executorului judecătoresc titlul executoriu (hotărâre judecătorească definitivă, act notarial cu formulă executorie etc.), după caz şi îndeplinește formalitățile prealabile (de exemplu, somație de plată) prevăzute de lege eresursedrept.files.wordpress.com. Executorul deschide executarea şi identifică bunurile debitorului care pot fi urmăribile. Conform art. 84 din Codul de executare, pot fi urmărite “orice bunuri mobiliare ori universalitatea de bunuri ale debitorului care se află în circuitul civil, indiferent de faptul la cine se află el în posesie, precum şi orice drept patrimonial sau creanţă bănească, cu excepţia celor ce nu sînt pasibile de urmărire silită” eresursedrept.files.wordpress.com.

Măsurile concrete de executare includ – după caz – poprirea creanțelor banesti ale debitorului (în conturi bancare, salarii sau alte venituri), sechestrul şi scoaterea la vânzare a bunurilor mobile (de exemplu, autoturisme, echipamente) sau imobile, precum şi îndeplinirea altor acțiuni de valorificare a averii debitorului. Orice măsură de executare (poprire, sechestru, vânzare la licitaţie etc.) este dispusă de executorul judecătoresc conform competenţelor sale exclusive: executarea actelor executorii “îi revine executorului judecătoresc, alte persoane nefiind în drept de a executa silit” (art. 24 CE) eresursedrept.files.wordpress.com. La finalizarea măsurilor de executare, sumele încasate se atribuie creditorului, după deducerea cheltuielilor de procedură şi a onorariilor executorului (art. 75 CE).

Remiteri legislative: Codul de executare nr. 443/2004, art. 24, 25, 26, 75 și 84 eresursedrept.files.wordpress.com.

Contestarea actelor și deciziilor executorului judecătoresc

Contestaţia la executare este căile principale de atac împotriva oricărei acțiuni, inacțiuni sau decizii ale executorului. Actele executorului judecătoresc pot fi contestate de participanţii la procedura de executare (creditor, debitor şi alţi participanți) sau de terţii care consideră că le-au fost încălcate drepturi recunoscute de lege zdg.md. Termenul general de formulare a contestației este de 15 zile de la data săvârșirii actului executoriu ori a refuzului executorului, respectiv pentru terți de la data la care au luat cunoștință de acest act zdg.md, constcourt.md. Persoana interesată poate fi repusă în termen conform Codului de procedură civilă, dacă întârzierea nu depășește 6 luni de la actul contestat zdg.md.

Cererea de contestație se depune la instanța de judecată competentă în raza teritorială a biroului executorului judecătoresc (sau, în municipiul Chișinău, la instanța desemnată prin regulamentul Camerei executorilor)zdg.md. Aceasta se judecă în cameră de consiliu, conform prevederilor CPC, de regulă într-un termen scurt (legislația impune soluționarea în maxim 30 de zile)zdg.md. Din cuprinsul contestației se formulează reclamaţii îndreptate împotriva creditorului sau debitorului (executorul nu este parte), urmărindu-se invalidarea măsurilor abuzive ori eronate. În procedură, instanța poate invita executorul să dea explicații asupra faptelor sesizate. Până la soluționarea contestației, partea interesată poate cere și suspendarea executării silite: instanța va admite suspendarea dacă reclamantul depune o cauţiune echivalentă cu 120% din cuantumul creanţei executate (conform art. 81 CE)zdg.md.

Remedii procedurale: termenul și competența de contestare – Codul de executare, art. 158–162; art. 12 CE (controlul judecătoresc)eresursedrept.files.wordpress.com.

Remedii împotriva comportamentului abuziv sau nelegal al executorului

Pe lângă contestaţia în instanţă, legiuitorul prevede și mecanisme de responsabilizare administrativă şi disciplinară a executorului judecătoresc. Astfel, părțile vătămate pot depune reclamații la Camera teritorială a executorilor și la Ministerul Justiției, care sesizează organismul de disciplină (Colegiul disciplinar al executorilor). Conform rapoartelor ministerului, executori au fost sancționați disciplinar (avertisment, amendă, suspendare în activitate) pe baza plângerilor persoanelor fizice sau juridice care au reclamat abuzuri sau încălcări grave ale procedurii de executare justice.gov.md. De exemplu, s-au aplicat amenzi echivalente cu 4.000–12.000 lei și suspendări de până la 6 luni pentru tergiversare, nerespectarea termenelor legale ori refuzuri nejustificate de a îndeplini acte de executare justice.gov.md.

În cazuri extreme de comportament ilicit (abuz în serviciu, neglijență gravă etc.), executorul poate răspunde și penal. Art. 327 Cod penal (RM) incriminează „abuzul de serviciu” comis de executorii judecătorești care acționează contrar legii și leza drepturi – de pildă, un fost executor a fost deferit justiției pentru exercitare intenționată a actului de executare contrar unei hotărâri definitive procuratura.md. Astfel, victima unui abuz de serviciu poate sesiza Procuratura cu acțiune penală.

Aspecte disciplinare și contravenţionale: procedură de sesizare a Colegiului de disciplină – Legea nr. 113/2010 (privind executorii), Regulamentul de organizare; sancțiuni disciplinare – avertisment, mustrare, amendă, suspendare, revocare justice.gov.md.

Prejudicii și răspundere a executorului judecătoresc

Pentru fapte ilicite ale executorului judecătoresc (acte nelegale, erori grave sau abuz de putere), persoanele vătămate pot obține despăgubiri civile. Pot fi pretinse atât prejudicii materiale (pierderi financiare directe – de exemplu, cheltuieli suplimentare ocazionate de încasarea eronată a creanţei, devalorizarea unui bun urmărit etc.), cât și prejudicii morale (suferințe, stres și atingere a demnității părților implicate). În Codul civil este reglementat expres că, în cazul atingerii drepturilor personale nepatrimoniale (viață privată, demnitate, etc.), instanța poate obliga la plata de despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit yavo.md, indiferent de existenţa unei pierderi materiale concomitente. De exemplu, aplicarea nelegală a unor măsuri de executare care umilesc debitorul poate genera daune morale care se repară în soluția civilă.

Acțiunea în răspundere civilă se formulează prin cerere la instanța de judecată (ordinară) competentă și se soluționează conform dispozițiilor legale privind răspunderea delictuală. În practică există și asigurarea voluntară de răspundere profesională pentru executorii judecătorești: o poliță de asigurare acoperă daunele materiale cauzate terților prin erori profesionale moldasig.md, asigurând astfel posibilitatea de compensare în caz de eroare. Totodată, legea nu-i exonerează pe executori de răspunderea disciplinară sau penală; avansarea unei acțiuni civile nu îi apără de sancțiunile de ordin profesonal sau penal prevăzute de lege.

Bază legală: Codul civil al RM, art. 2036–2037 (prejudiciul moral)yavo.md; dispoziții generale răspundere (art. 13, art. 33 C. exec.); art. 327 Cp (abuz în serviciu)procuratura.md; prevederi ale Codului executării şi Legii nr.113/2010 privind executorii (răspundere disciplinară).