1. Temeiuri legale

Contestarea actelor executorului se face pe baza prevederilor Codului de executare (art.158-161) și regulilor generale ale Codului de procedură civilă. Legea executării silite stabilește expres dreptul de a contesta orice act al executorului: „Actele executorului judecătoresc le pot contesta părţile şi alţi participanţi la procesul de executare, precum şi terţe persoane care consideră că prin actele executorului le-a fost încălcat un drept recunoscut de lege” (art.158 alin.(1) CE)pdfcoffee.com. Cererea de contestare este judecată conform dispozițiilor Codului de procedură civilăpdfcoffee.com. În fapt, contestarea este o acțiune civilă specială (similar unei acțiuni în contencios administrativ) care se soluționează potrivit regulilor generale ale CPC, adaptate procedurii de executare.

2. Categorii de acte și măsuri atacabile

Pot fi atacate toate actele cu caracter executoriu emise de executor, precum și refuzul acestuia de a îndeplini anumite operațiuni legale. Exemple:

• Încheierile executorului judecătoresc – orice dispoziție emisă în cursul executării silite (în materia încuviințării executării, aplicării sechestrului, amânării sau suspendării executării etc.). Art.58 CE prevede că executorul adoptă încheieri la inițierea procedurii și în cursul executării, acestea fiind executorii de drept (din momentul pronunțării) și supuse recursului în 10 zilepdfcoffee.compdfcoffee.com. În consecință, orice încheiere a executorului poate fi atacată prin contestație.
• Actele de asigurare a executării (măsuri asigurătorii) – de exemplu, încheieri prin care executorul pune sechestru pe bunuri, restricționează drepturi ale debitorului sau ia alte măsuri urgente. (De exemplu, art.57 CE permite aplicarea sechestrului şi dispune că dispoziția de aplicare a sechestrului poate fi atacată cu recurspdfcoffee.com.)
• Refuzurile executorului – hotărârile prin care executorul refuză să primească documentul executoriu în executare, să continue procedura sau să execute un act solicitat de părți. Art.55 CE obligă executorul să refuze primirea executării în anumite situații, iar „Încheierea privind refuzul de a primi documentul executoriu pentru executare poate fi atacată cu recurs”pdfcoffee.com. Similar, refuzurile de a îndeplini somația, de a demara executarea sau de a elibera acte se pot ataca.
• Procese-verbale și alte acte procesuale – de exemplu, procesul-verbal de sechestrare/ridicare a bunurilor (art.114 CE) poate fi contesta în 7 zilepdfcoffee.com. De asemenea, hotărârile executorului privind evaluarea bunurilor, vânzarea prin licitaţie sau alte acte procedurale pot fi contestate pe cale jurisdicțională. În lista contestabilităților intră practic orice măsură a executorului care afectează direct situația debitorului sau creditorului.

3. Persoanele cu drept de contestare

Dreptul de a introduce contestaţia îl au debitorul și creditorul din procedura de executare, precum și alți participanți la executare (de exemplu, reprezentanţi legali, succesorii părţilor) şi terţi care pot dovedi că le-au fost lezate drepturi recunoscute de lege. Codul de executare precizează că „pot contesta actele executorului judecătoresc părţile şi alţi participanţi la procesul de executare, precum şi terţele persoane care consideră că prin actele executorului le-a fost încălcat un drept recunoscut de lege” (art.158 alin.(1) CE)pdfcoffee.com. În esență, contestatorul trebuie să fie persoana al cărei interes sau drept subiectiv este vătămat de actul executorului.

4. Termene de contestare și efectele nerespectării

Termenul general este de 15 zile de la data săvârşirii actului executorului (sau de la comunicarea acestuia) ori de la refuzul executorului de a emite actul solicitatpdfcoffee.com. Legislația prevede că „actele executorului judecătoresc pot fi contestate în termen de 15 zile de la data săvârşirii actului ori a refuzului de a săvârşi anumite acte, dacă legea nu prevede altfel” (art.159 CE)pdfcoffee.com. În practică, pentru terţii care nu au participat la executare (de ex. un creditor care a aflat târziu despre act) termenul se consideră de la data când au luat sau trebuiau să ia cunoştinţă de act. Puterea în timp a contestaţiei este limitată – contestatorul poate solicita repunerea în termen (conform regulilor generale ale CPC) numai dacă dovedeşte motive întemeiate de neștiință sau împrejurări de forță majoră. În orice caz, dacă nu este respectat termenul legal, instanţa nu va examina fondul contestației, respingând cererea ca tardivă sau ca făcută în afara termenului (efectul fiind decăderea din dreptul de a contesta conform dispoziţiilor generale ale C. proc. civ.).

5. Instanţa competentă și forma cererii

Contestația se introduce ca o cerere scrisă (acțiune specială) la Judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială funcţionează biroul executorului silit vizatpdfcoffee.com. (În municipiul Chișinău, poate fi judecată de Judecătoria Chișinău – sediul Centru sau altă instanță stabilită de repartizarea teritorială a executorilor.) Conținutul cererii trebuie să respecte rigorile procedurii civile: să fie formulată în scris, să cuprindă identificarea părților, motivarea precisă a nemulţumirilor, actele executorului atacate și probele relevante, precum şi concluziile solicitate instanţei. Cererea nu se taxează cu taxă de stat (art.158 alin.(3) CE)pdfcoffee.com, însă poate fi însoţită de un eventual certificat de plăţi dacă legea ar impune implicit taxe (de regulă, nu se încasează taxă). Legea nu impune un formular special; însă conținutul său trebuie să respecte art.166-169 din Codul de procedură civilă cu privire la cererea de chemare în judecată (deși aceasta nu este o chemare propriu-zisă, aplicându-se în mod corespunzător principiile comune). Cererea este înaintată contra debitorului sau creditorului (după cine a emis actul executorului) ca pârât, iar executorul poate fi citat ca terț sau intervenient în proces, la aprecierea instanței.

6. Procedura de examinare și măsuri provizorii

Judecarea contestației se face în primă instanță, de regulă de către un complet de judecată (în cameră de consiliu, fără citare a părților). Conform art.160 alin.(1) CE, „cererea privind contestarea actelor executorului judecătoresc se judecă în condiţiile Codului de procedură civilă”pdfcoffee.com. În practică, instanța aplică procedura scrisă (art.144-146 CPC) și termenele prevăzute de CPC pentru acțiuni speciale. În principiu, hotărârea se pronunță în termen relativ scurt (stabilit de normele interne ale instanței, adesea max. 30 zile de la înregistrare) şi poate fi atacată cu recurs (art.160 alin.(3) CEpdfcoffee.com).

Până la soluționarea fondului, instanța poate admite măsuri provizorii/asigurătorii. Astfel, reclamantul poate cere suspendarea temporară a executării actelor executorului sau a procedurii de executare, însoţind cererea de cauțiune dacă este cazul (metodologia fiind reglementată de CPC, de ex. art.281‑290 CPC privind măsurile asigurătorii). De asemenea, executorul însuși este obligat să suspende executarea în anumite cazuri de drept (art.73 CE) – de ex. la decesul debitorului, insolvenţa sa etc. – iar dispoziția de suspendare se poate contesta în 15 zilepdfcoffee.com. Dacă instanța respinge contestația, ea poate pune în sarcina contestatorului obligativitatea reparării prejudiciului cauzat prin întârzierea executării (art.160 alin.(4) CEpdfcoffee.com).

7. Consecințele admiterii contestației

Dacă instanța admite contestația, aceasta dispune înlăturarea actului executorului contestat (anularea încheierii executorului) și stabilește modul în care se reia executarea silită. În esență, admiterea contestației are ca efect anularea măsurii (încheierii) atacate și continuarea executării hotărârii judecătorești în condițiile stabilite de instanță. Art.160 alin.(5) CE prevede expres că „Hotărârea judecătorească (de admitere a contestației – n.n.) se execută de către executorul judecătoresc în termenul stabilit de instanţă”pdfcoffee.com. În fapt, odată cu încheierea procesului, executorul primeşte un titlu executoriu nou (hotărârea de admitere a contestaţiei) pe baza căruia reia procedura de executare de la pasul potrivit (de ex. restituie executarea, ridică măsuri asigurătorii, reînscrie bunurile sechestrate etc., după ce instanța a dat dispozițiile legale). Astfel, admisia contestației nu doar că „şterge” actul contrar drepturilor contestatorului, ci repune executarea silită pe noi baze conform deciziei instanței.

Surse: Codul de executare al Republicii Moldova (art. 158-161, 55, 58, 114, 160, 73 etc.)pdfcoffee.compdfcoffee.com; Codul de procedură civilă al R. Moldova (reguli generale despre cererea introductivă, termene, repunere în termen, măsuri asigurătorii etc.). Conform art.158-160 CE, contestația la executare se judecă după procedura civilă, iar instanța va aprecia toate aspectele legale şi de fond în hotărârea finalăpdfcoffee.compdfcoffee.com. Citările exacte de la aceste articole sunt indicate în notele de subsol.