În Republica Moldova, semnătura electronică este reglementată de Legea nr. 91/2014 privind semnătura electronică și documentul electronic. Această lege definește trei tipuri de semnătură electronică: simplă, avansată și calificată. Conform art. 13 alin. (1) din Legea nr. 91/2014, “documentul electronic semnat cu semnătură electronică avansată calificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie semnat cu semnătură olografă”. Practic, aceasta înseamnă că semnătura electronică avansată calificată (denumită și semnătură electronică calificată) conferă actelor electronice aceeași forță juridică ca cea a semnăturii olografe. În schimb, semnăturile electronice simple sau avansate necalificate nu au, prin lege, valoare echivalentă semnăturii olografe decât dacă părțile convin astfel (art. 13 alin. (1) Lege 91/2014; interpretări SIS). Legea interconectează utilizarea semnăturilor electronice și pe cea a documentelor electronice în procedurile judiciare, astfel că recunoașterea și utilizarea acestora urmează dispozițiile codurilor de procedură aplicabile (CPC, CCivil etc.).
Echivalența semnăturii electronice avansate calificate cu semnătura olografă
Potrivit Legii nr. 91/2014, semnătura electronică avansată calificată are valoare juridică egală cu semnătura olografă. Astfel, “semnătura electronică avansată calificată are aceeași valoare juridică ca și semnătura olografă” (art. 13 alin. (2) Lege 91/2014). De asemenea, SIS menționează explicit că doar documentele semnate cu semnătură electronică avansată calificată sunt recunoscute cu efecte echivalente actelor pe hârtie cu semnătură olografă. În consecință, o hotărâre judecătorească semnată prin semnătură electronică avansată calificată se bucură de aceeași forță probatorie și executorie ca una semnată manual. Vicepremierul pentru digitalizare a subliniat că legea prevede clar că valoarea juridică a documentelor semnate astfel este echivalentă celei a celor semnate olograf, urmând să fie recunoscută în procedurile administrative și judiciare. Prin urmare, din punct de vedere legal, semnătura electronică avansată calificată aplicată pe o hotărâre judecătorească are efecte juridice identice semnăturii olografe. În schimb, semnăturile electronice simple sau avansate necalificate nu sunt automat echivalente celei olografe și, pentru a fi valabile, trebuie prevederi explicite ale părților sau ale procedurilor interne.
Hotărârile judecătorești semnate electronic – formă și valabilitate
Hotărârile emise de instanțele moldovenești pot fi întocmite în format electronic prin sistemul informatic judiciar (de ex. PIGD – Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor). Atunci când o hotărâre este semnată electronic cu semnătură avansată calificată, legea nu impune ca ulterior aceasta să fie semnată olograf. În practică, exemplarul tipărit al hotărârii se înscrie de obicei doar cu ștampila oficială a instanței și cu mențiunea „semnat electronic”. Conform Legii nr. 91/2014 și asigurărilor autorităților, un astfel de document tipărit are aceeași valoare juridică ca originalul semnat manual. Vicepremierul pentru digitalizare a explicat că reticența unor entități de a accepta documentele electronice contravine legii, deoarece hotărârile semnate calificat trebuie „să fie recunoscute și acceptate în cadrul procedurilor … din RM”. Prin urmare, o hotărâre tipărită care poartă inscripția „semnat electronic” împreună cu sigiliul instanței este valabilă, atâta timp cât sursa electronică a fost semnată calificat. În acest caz nu este necesară adăugarea unei semnături olografe suplimentare. Mențiunea „semnat electronic” atestă că actul a fost validat cu semnătură calificată în sistem. Astfel, forma tipărită a hotărârii face dovada conținutului și autenticității sale, nefiind afectată de faptul că nu figurează și semnătura de mână.
Necesitatea semnăturii olografe suplimentare
Legislația națională nu impune o obligație de semnare manuală a hotărârilor după aplicarea semnăturii electronice calificată. Din contră, regimul legal al documentelor electronice presupune că hotărârile semnate electronic sunt considerate echivalente celor semnate pe hârtie. Legea prevede expres că, în procedurile judiciare, utilizarea semnăturii electronice se reglementează prin normele procesuale. În consecință, după ce o hotărâre este autentificată în sistem cu semnătură avansată calificată, judecătorul nu trebuie să o semneze din nou cu pixul înainte de tipărire sau publicare. Practic, documentul electronic semnat cu semnătură calificată este originalul (conform art. 13(1) Lege 91/2014) și doar acesta circulă între părți și autorități. Orice insistență de a retrimite actul în formă tipărită cu semnătură olografă ar fi contrară dispozițiilor legale care recunosc forța documentului semnat electronic. În concluzie, nu este necesară semnarea olografă „de siguranță” a hotărârilor emise electronic – utilizarea semnăturii electronice calificate asigură deja autenticitatea și integritatea actului, conferindu-i forța juridică corespunzătoare.
Practici curente ale instanțelor din Republica Moldova
În prezent, instanțele din RM au implementat sistemul integrat de gestiune a dosarelor (PIGD/Portalul Național al Instanțelor), care permite întocmirea și semnarea electronică a documentelor de către judecători şi grefieri. Conform art. 171 Cod procedură civilă, cererile de chemare în judecată, apel, recurs etc. pot fi depuse prin PIGD doar cu semnătură electronică avansată calificată. Această procedură se aplică și hotărârilor emise în faza de soluționare: judecătorii redactează și semnează electronic deciziile în sistemul informatic, iar apoi hotărârile sunt tipărite doar pentru arhivare sau puse la dispoziție părților. În aceste documente tipărite se aplică de regulă ștampila instanței și inscripția „semnat electronic”, fără semnătură olografă. Instanțele publică hotărârile pe site-uri oficiale (Portalul Instanțelor, RMCourt) în format PDF semnat electronic, ceea ce corespunde cerințelor legii. În esență, actuala practică urmărește principiul că semnătura electronică calificată înlocuiește semnătura de mână. Autoritățile au fost îndemnate de Guvern și SIS să recunoască și să accepte fără rezerve documentele judiciare semnate electronic. Astfel, în rolul de judecător, la emiterea hotărârii, magistratul folosește semnătura electronică calificată pentru a autentifica actul. După aceea, distribuirea deciziei către părți și publicarea pe portal se face pe baza documentului electronic original, fără semnătură manuală adițională. În practica curentă, nicio normă internă a instanțelor nu solicită semnătură olografă pe hotărârile deja semnate electronic; actele purtând mențiunea „semnat electronic” sunt considerate deja autentice în sensul legii, echivalând cu originalul semnat olograf.
Concluzie: Legea nr. 91/2014 și practicile instituite confirmă că semnătura electronică avansată calificată aplicată pe hotărârile judecătorești conferă acestora forța și valabilitatea legală a semnăturii olografe. O hotărâre tipărită ce poartă ștampila instanței și mențiunea „semnat electronic” este din punct de vedere legal la fel de validă ca una semnată manual, atâta vreme cât originalul electronic a fost corect semnat calificat. În consecință, nu este necesar ca judecătorul să semneze manual o hotărâre deja semnată electronic – legea și practica judiciară recunosc deplin efectul juridic al semnăturii electronice calificate.
Surse: Legea nr. 91/2014 privind semnătura electronică și documentul electronic (art. 13), art. 171 Cod de procedură civilă RM, articole informative ale SIS și AGE (vicepremier) privind aplicarea semnăturii electronice.