Cadrul normativ. Digitalizarea actului de justiție în R. Moldova este reglementată de o serie de acte legislative. Legea nr. 142/2018 privind schimbul de date şi interoperabilitate are drept scop facilitarea și eficientizarea schimbului de date între autoritățile publice, îmbunătățind calitatea serviciilor publice și securitatea informațională. Totodată, Legea nr. 234/2021 privind serviciile publice impune statului să furnizeze servicii electronice automatizate prin portaluri guvernamentale, fără necesitatea interacțiunii fizice cu personalul instituțiilor publice. În domeniul semnăturii electronice, Legea nr. 91/2014 a fost înlocuită de Legea nr. 124/2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere, adoptată la 19 mai 2022 şi intrată în vigoare la 10 decembrie 2022. Noua lege aliniază normele naționale la Regulamentul (UE) 910/2014 (eIDAS) şi introduce semnături electronice avansate și calificate, certificate de încredere şi servicii de livrare electronică înregistrată. În plus, în 2024 au fost adoptate modificări ale Codului de procedură civilă prin Legea nr. 17/2018 (modificări intrate în vigoare la 1 iunie 2024), care reglementează depunerea electronică a cererilor și anexelor prin sub-sistemul e‑Dosar al PIGD, precum și utilizarea semnăturii electronice pentru actele de procedură. Aceste norme creează cadrul juridic necesar implementării PIGD și a circulației documentelor judiciare în formă electronică.
Mecanisme tehnice și juridice de redactare și semnare electronică. În PIGD, toate documentele judiciare (cereri, hotărâri, încheieri) se întocmesc digital şi sunt semnate electronic de către judecători şi grefieri. Noua versiune a PIGD asigură interoperabilitatea cu serviciile guvernamentale (MPass pentru autentificare, MSign pentru semnături electronice, MPay pentru plăți etc.) şi permite semnarea electronică a documentelor emise de instanță. Judecătorii şi grefierii utilizează certificate calificate de semnătură electronică eliberate de furnizori autorizați (în conformitate cu Legea 124/2022), astfel încât semnătura lor digitală conferă autenticitate și integritate actelor judiciare. De exemplu, Ministerul Justiției menționează explicit că PIGD permite „semnarea electronică a documentelor emise de instanța de judecată”. Astfel, comunicarea internă și externă a actelor de procedură se realizează prin componentele informatice ale PIGD: clerul instanței încarcă pe portal hotărârile și încheierile, iar acestea devin accesibile electronic, fiind totodată extrase automat și publicate pe Portalul Național al Instanțelor (pentru hotărârile pronunțate în ședință publică).
Accesul avocaților la PIGD. Începând cu testarea sistemului e-Dosar judiciar (sub-sistem al PIGD), avocații pot transmite documente către instanţe în format electronic. În 2019, sistemul e-Dosar a fost pilotat în Judecătoria și Curtea de Apel Cahul, implicând activ avocați din Baroul Cahul în testarea aplicației. E-Dosarul judiciar le permite părților şi avocaţilor „depunerea electronică a cererilor de chemare în judecată” și „semnarea electronică a actelor” în dosar. În faza inițială de implementare (testări în Chișinău și Cahul, 2019-2024), accesul efectiv al avocaților este condiționat de încheierea unor acorduri de colaborare cu Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești (AAIJ) și instanțele pilot. Astfel, doar avocații autorizați (conectați la PIGD prin conturi dedicate) pot transmite şi recepţiona acte în formă electronică. Autoritățile anunță că, după finalizarea perioadei de testare, vor fi invitați să se alăture și alți avocați interesați (cu semnătură electronică adecvată). În practică, pentru folosirea PIGD/ e-Dosar avocații trebuie să dețină o semnătură electronică calificată (conform STISC) și acces securizat la portal. În acest fel, ei își pot urmări dosarele pe portal, pot primi citații și pot comunica direct cu instanța. Până acum, utilizarea e-Dosar de către avocați rămâne restrânsă la cadrele pilot, însă proiectul prevede extinderea treptată la nivel național.
Avantajele sistemului PIGD. Implementarea PIGD aduce numeroase beneficii în sistemul judiciar. Automatizarea înregistrării cererilor permite solicitantului să primească imediat un cod unic de dosar şi să urmărească online stadiul procesului. Distribuirea aleatorie a cauzelor (prin algoritmi informatici) reduce birocraţia şi riscul erorilor umane. Programarea şedinţelor și afișarea publică a termenelor pe portal sporesc transparența şi accesibilitatea, permițând participanților să știe din timp datele de judecată. De asemenea, toate hotărârile și încheierile sunt întocmite direct în PIGD şi (unde este cazul) publicate automat pe portal pentru informarea publicului. Aceste funcţii îmbunătăţesc transparenţa – cetăţenii pot accesa gratuit informaţii despre dosare şi hotărâri, fără a se deplasa la instanță. În plus, PIGD include instrumente interne de raportare a performanţelor şi statistici judiciare (de ex. indicatori de durată, volum de activitate etc.), permițând evaluarea eficienței instanțelor. Noua versiune a PIGD folosește o bază de date unică pentru toate nivelurile de instanțe (judecătorii, curți de apel, CSJ), eliminând duplicările de informații și favorizând continuitatea dosarului în orice instanţă. Ministerul Justiției subliniază că un astfel de transfer electronic îmbunătăţit al dosarelor reduce dublarea muncii şi eficientizează activitatea personalului de instanță. Prin semnătura electronică și sistemul integrat, PIGD contribuie la sporirea securității procesului judiciar și la reducerea riscurilor de corupție şi erori („zero hârtie” și trasabilitate completă a actelor). Toate acestea lărgesc accesul la justiție – procedurile devin mai simple și mai rapide, iar cetățeanul poate interacționa cu instanța prin mijloace electronice sigure, contribuind la eficiența generală a sistemului judiciar.
Provocări și limitări. În ciuda acestor avantaje, implementarea PIGD întâmpină provocări importante. În primul rând, infrastructura IT din instanțele judecătorești nu este uniformă. Multe curți de nivel inferior, în special din mediul rural, dispun de resurse limitate de calcul și conexiune la internet, ceea ce poate îngreuna utilizarea fluidă a PIGD. Pentru a garanta funcționarea sistemului, sunt necesare echipamente adecvate, rețele securizate și back-up consistent – investiții semnificative pe care unele instanțe le-au realizat parțial. În al doilea rând, există o divizare digitală în rândul utilizatorilor. Așa cum semnalează critici ai proiectului, trecerea bruscă la depuneri electronice impune costuri suplimentare și competențe digitale de care nu dispun toți justițiabilii sau avocații. Obligatorietatea depunerii electronice pentru anumite categorii de reclamanți (persoane fizice asistate de avocat sau persoane juridice, potrivit Codului de procedură civilă) poate reprezenta un obstacol de acces la justiție pentru cei nepregătiţi tehnic. În prezent, procentul de avocați cu semnătură electronică calificată este redus, iar unii oficiali recunosc că nivelul de utilizare a semnăturii electronice rămâne scăzut.
La nivel normativ, există zone neclare. Deși Legea nr. 17/2018 prevede că dispozițiile privind circulația actelor prin PIGD intră în vigoare „odată cu crearea condițiilor de implementare”, nu este stabilit un termen clar pentru implementarea completă a componentelor PIGD (componente precum e-Dosar, audio, etc.). Această incertitudine în determinarea momentului efectiv al intrării în vigoare poate genera situații conflictuale – de exemplu, o instanță ar putea refuza să primească o cerere electronică pe motiv că nu a actualizat procedurile interne, ceea ce ar încălca accesul litigantului la instanță. Mai mult, jurisprudența CEDO a subliniat că drepturile trebuie să fie “practice și efective”; reticența unor instanțe naționale de a accepta actele electronice pe motive tehnice a fost considerată violare a Convenției Drepturilor Omului. În consecință, lipsa unor norme clare de funcționare (ex. mecanisme de notificare electronică a părților, proceduri alternative când un participant nu are acces digital) poate genera blocaje procedurale.
În plus, succesul PIGD depinde de formarea și motivarea utilizatorilor. Trebuie asigurată instruirea extensivă a judecătorilor, grefierilor şi avocaţilor în utilizarea aplicațiilor (e-Dosar, portal, semnătură etc.), precum şi suport tehnic continuu. Rezistența la schimbare și reticența unor practicieni de a adopta noi proceduri electronice poate întârzia deplina eficientizare. Vulnerabilități de securitate cibernetică și necesitatea protectiei datelor personale în fluxurile electronice complexe constituie, de asemenea, provocări ce necesită politici solide de securitate și investiții în infrastructură.
Concluzii. PIGD – cunoscut și ca Portalul Național al Instanțelor – reprezintă un pas esențial spre modernizarea actului de justiție în R. Moldova. Noua legislație şi dezvoltarea tehnologică permit judecătorilor și grefierilor să întocmească și să semneze electronic hotărârile şi actele de procedură, iar avocații pot participa activ prin e-Dosar, odată ce dispun de semnătură electronică și acces autorizat. Beneficiile – eficiența administrativă, transparența procesului, accesul facil al cetățenilor la informații – sunt semnificative. În același timp, succesul deplin depinde de rezolvarea rapidă a problemelor de infrastructură IT, clarificării complete a normelor legale și instruirii continue a personalului judiciar și a părților. În viitorul apropiat, odată cu extinderea PIGD la nivel național și armonizarea procedurilor interne, se estimează creșterea eficienței și transparenței sistemului judiciar din RM.
Surse: Legea nr. 142/2018 privind schimbul de date și interoperabilitate; Legea nr. 234/2021 privind serviciile publice; Legea nr. 124/2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere; Legea nr. 91/2014 privind semnătura electronică (abrogată); modificările Codului de procedură civilă (Legea nr. 17/2018) privind depunerea electronică a cererilor. Comunicate și analize oficiale ale Ministerului Justiției și AAIJ privind PIGD și e‑Dosar, precum și studii de experți în Justiție în Moldova au fost consultate pentru sinteză.