În săptămâna curentă, Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova (CSJ) a soluționat mai multe căi extraordinare de atac în materie penală, aducând clarificări importante privind aplicarea revizuirii și recursului în anulare. Redăm mai jos principalele concluzii din patru cauze relevante.
Revizuirea pe motivul declarării neconstituționalității unei norme penale
(Cauza nr. 1rh-41/2024)
CSJ a examinat cererea de revizuire întemeiată pe efectul retroactiv al unei hotărâri a Curții Constituționale, prin care art. 335 alin. (1¹) din Codul penal a fost declarat neconstituțional.
Instanța supremă a subliniat că, deși legea nu reglementează expres acest efect, revizuirea poate fi admisă în scopul redresării unei situații juridice vătămătoare. Cu toate acestea, revizuirea nu este admisibilă atunci când redresarea este imposibilă — de exemplu, dacă pedeapsa a fost deja executată sau dacă a intervenit prescripția răspunderii penale.
În speță, CSJ a reținut că hotărârea Curții Constituționale nu viza fapta pentru care condamnatul fusese judecat — abuz de serviciu cu prejudicii materiale în proporții deosebit de mari — ci doar aspectele legate de daune nemateriale. Mai mult, fapta condamnatului era incriminată atât anterior introducerii alineatului declarat neconstituțional, cât și ulterior, prin art. 335 alin. (4) Cod penal. Pedeapsa prevăzută în prezent este chiar mai severă decât cea aplicată.
Prin urmare, CSJ a constatat că nu există un beneficiu semnificativ pentru revizuient și a respins cererea de revizuire.
Revizuirea invocând săvârșirea unei infracțiuni legate de judecarea cauzei
(Cauza nr. 1rh-22/2024)
În această cauză, revizuientul a invocat faptul că avocatul său a fost condamnat ulterior pentru trafic de influență, după ce a pretins bani promițând o pedeapsă neprivativă de libertate de la CSJ.
CSJ a analizat dosarul și a reținut că nu există probe care să indice că avocatul a intervenit efectiv în favoarea clientului. Mai mult, la momentul pretinderii banilor, pedeapsa de 6 ani fusese deja stabilită de instanța de apel, iar CSJ doar a redus-o la 5 ani — în limitele legale.
Admiterea revizuirii ar fi dus, paradoxal, la agravarea situației juridice a revizuientului, contrar principiilor revizuirii penale. În lipsa unei legături cauzale directe între infracțiunea avocatului și soluția adoptată de CSJ, cererea de revizuire a fost respinsă.
Revizuirea pentru circumstanțe noi sau recent descoperite
(Cauza nr. 1rh-6/2025)
CSJ a clarificat aplicarea temeiului prevăzut la art. 458 alin. (3) pct. 2) CPP — circumstanțe noi sau recent descoperite.
Pentru a admite revizuirea, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
- circumstanțele invocate nu au fost examinate anterior;
- acestea sunt apte să modifice soluția asupra fondului cauzei;
- imposibilitatea prezentării acestora anterior nu se datorează părții care solicită revizuirea.
În speță, revizuientul a propus audierea unor noi martori, dar CSJ a reținut că aspectele respective au fost deja examinate prin alți martori în faza recursului. De asemenea, nu s-a demonstrat că acești martori nu puteau fi audiați anterior. Cererea a fost respinsă.
Recurs în anulare depus tardiv pe motivul comunicării unei cereri la CtEDO
(Cauza nr. 4-1re-10/2023)
CSJ a respins un recurs în anulare depus de procuror după termenul de 6 luni prevăzut de lege. Motivul invocat a fost că informarea privind comunicarea cauzei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost transmisă cu întârziere de către Agentul Guvernamental.
Curtea a reiterat că autoritatea nu poate invoca întârzierile altor instituții ca temei pentru repunerea în termen. Termenele procedurale sunt imperative, iar lipsa diligenței în comunicare nu justifică derogări.
Concluzie:
Aceste decizii reflectă poziția constantă a CSJ în materie de căi extraordinare de atac — revizuirea sau recursul în anulare nu pot fi folosite ca simple căi de rejudecare, ci doar în condiții stricte și temeinic justificate.