Codul administrativ al Republicii Moldova (nr.116 din 19 iulie 2018) a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019old.ansa.gov.md și a abrogat vechea lege a contenciosului administrativ (nr.793/2000). El stabilește regimul general al procedurilor administrative şi contencioase în RM. În acest cadru normativ şi constituţional se regăsesc dispoziţiile privind repararea prejudiciului cauzat de autorităţile publice. Astfel, Constituția RM, art.53(1) garantează că „persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, are dreptul să obțină recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei”juridicemoldova.md. În aceeaşi linie, Codul Civil al RM (republicat în 2019) la art.2006 prevede expres că „prejudiciul cauzat printr-un act administrativ ilegal sau nesoluţionarea în termen legal a unei cereri de către o autoritate publică … se repară integral de autoritatea publică” (inclusiv prejudiciul moral pentru persoanele fizice)juridicemoldova.md.
În consecință, o autoritate publică care emite un act administrativ ilegal – sau întârzie nejustificat soluţionarea unei cereri – are obligația de a repara integral paguba produsă. Codul administrativ însă prevede anumite aspecte procedurale concrete. El consacră dreptul la despăgubiri prin mai multe articole: art.10 alin.(2) stipulează că decizia autorității publice privind acordarea despăgubirilor pentru pagubele cauzate de activitatea administrativă ilegală constituie la rândul ei un act administrativ individualjuridicemoldova.md. De asemenea, art.24 alin.(2) Cadm răspunde de prejudiciile materiale şi morale cauzate de un participant (inclusiv autoritatea publică) care îşi exercită drepturile abuziv şi nu acționează cu bună-credințăjuridicemoldova.md. Mai mult, art.167 alin.(4) Cadm prevede că, dacă într-o cerere prealabilă se solicită şi repararea prejudiciului, această cerere se soluţionează separat de partea care nu este prejudiciabilă, în procedură administrativă dedicatăjuridicemoldova.md. În practică aceasta înseamnă că cererea de despăgubiri nu este judecată împreună cu restul drepturilor la prima fază administrativă, ci printr-o decizie distinctă a autorității.
Nu trebuie însă confundat demersul administrativ cu acțiunea judiciară. Procedura contencioasă specială (art.162–170 Cadm) nu include, inițial, o cerere de despăgubiri ca pretenţie de fond. Astfel, art.162 alin.(3) Cadm nu admite formularea directă a cererilor de reparații în cererea administrativă prealabilă, iar art.206 Cadm enumeră în mod limitativ tipurile principale de acțiuni admise (de exemplu, anularea unui act administrativ ilegal sau emiterea unui act nou), fără a prevede expres repararea pagubeijuridicemoldova.md. În consecință, instanțele de contencios administrativ – la judecarea acțiunilor principale – nu pot soluționa direct pretenții de despăgubiri împreună cu cele de anulare a actului. Practica judiciară națională a constatat că astfel de pretenții accesoria sunt, de obicei, inadmisibile dacă sunt inserate prematur în cererea de chemare în judecatăjuridicemoldova.md.
În realitate însă, obligația de reparare a prejudiciului revine statului/autoritatea publică imediat după anularea actului ilegal. Curțile recunosc că, odată ce un act administrativ este anulat (retroactiv), autoritatea respectivă trebuie să se conformeze hotărârii judecătorești „inclusiv prin achitarea prejudiciilor cuvenite reclamantului”juridicemoldova.md. Dacă autoritatea nu plătește voluntar, persoana vătămată poate cere despăgubiri în ordinea prealabilă (în mod separat) și apoi poate introduce o acțiune în contencios, specifică pentru repararea prejudiciului. Codul prevede în acest sens art.206 alin.(1) lit. b) că reclamanții pot formula o acțiune în obligare specială pentru cererile patrimoniale (repararea prejudiciilor)juridicemoldova.md. Această acțiune distinctă se judecă după pronunțarea hotărârii de fond (de exemplu, decizia de anulare a actului), iar instanța poate admite despăgubiri materiale și/sau morale pentru reclamant în baza dovezilor privind prejudiciul cauzat. În practică, după ce o primă hotărâre în contencios obligă autoritatea să anuleze actul, urmează etapa următoare, în care instanța evaluează cuantumul pagubei.
Exemple concrete: Situații similare au fost soluționate de instanțele moldovenești. De pildă, în procesul „Bairactari Nicolae vs. Procuratura Generală” (caz legat de evenimentele din 7 aprilie 2009), Curtea Supremă de Justiție a obligat autoritățile să plătească victimei maltratării despăgubiri morale în cuantum de 55.000 leipromolex.mdpromolex.md. În această speță, instanțele naționale au constatat că statul (prin Parchetul General) răspunde patrimonial pentru tratamentul ilicit suferit de reclamant și i-au acordat compensații financiare în consecință. Acest exemplu ilustrează principiul că autoritatea publică este obligată să repare prejudiciul cauzat – aici, prejudiciul moral – atunci când o decizie judecătorească îi impune acest lucru.
În concluzie, dreptul la despăgubiri pentru prejudiciile produse de autorităţile publice este garantat de Constituţie şi reglementat în codul civil şi în codul administrativ. Autoritatea care emite un act ilegal sau întârzie soluţionarea unei cereri răspunde patrimonial și trebuie să repare integral prejudiciul material şi moral cauzatjuridicemoldova.mdjuridicemoldova.md. Codul administrativ reglementează procedura exactă de revendicare a acestui drept: dispoziții precum art.10(2), 24(2) şi 167(4) cadrează mecanismele administrative, iar art.206(1)(b) prevede acţiunea specială în contencios pentru obţinerea despăgubirilor. Astfel, deși contenciosul administrativ nu admite inițial cereri directe de despăgubirijuridicemoldova.md, legea și jurisprudența impun obligativitatea reparării prejudiciului de către autoritatea publică responsabilă după anularea actului ilegaljuridicemoldova.mdjuridicemoldova.md.
Surse: Constituția RM şi Codul Civil al RM (art.53 și art.2006) precum și dispoziții relevante din Codul administrativ (art.10(2), 24(2), 162, 167, 206)juridicemoldova.mdjuridicemoldova.mdjuridicemoldova.mdjuridicemoldova.mdjuridicemoldova.md. Jurisprudența recentă confirmă aceste principii – ex. Nicolae Bairactari vs. Procuratura Generală, unde statul a fost obligat la plata prejudiciilor morale promolex.mdpromolex.md.