În ultimele decenii, justiția Republicii Moldova a cunoscut o puternică tendință de digitalizare a procedurilor civile. Experți juridici subliniază că „justiția nu poate eluda formatul electronic” și că instrumentele informatice aduc beneficii semnificative – eficientizarea accesului la justiție, reducerea costurilor și accelerarea soluționării cauzeloribn.idsi.mdjuridicemoldova.md. În acest context, a fost creat Sistemul Informațional Judiciar (SIJ) – care include Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD), portalul instanțelor şi alte soluții electronicejuridicemoldova.md. În primă fază, legislatorul a modificat Codul de procedură civilă pentru a permite depunerea și comunicarea actelor în format electronic. Astfel, Legea nr.17 din 5 aprilie 2018 a adăugat în CPC (art.100) posibilitatea folosirii adresei de email şi a PIGD pentru transmiterea actelor de procedurăibn.idsi.mdibn.idsi.md.
Modalități de comunicare legală a actelor de procedură
Potrivit art.100 C.proc.civ. (redactat după Legea nr.17/2018), comunicarea cererii de chemare în judecată şi a actelor de procedură poate avea loc prin diverse canale, toate cu confirmare de primire:
- Scrisoare recomandată cu aviz de primire (poştă clasică).
- Biroul executorului judecătoresc – comunicare directă de către executor.
- Adresa electronică declarată a părții (email).
- Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) – semnalizat expres de lege.
- În delegație judiciară (pentru acte transfrontaliere).
Aceste prevederi se regăsesc în Codul de procedură civilă: „Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică … la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul PIGD, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului și confirmarea primirii”ibn.idsi.md. Mai mult, CPC prevede că actele transmise prin PIGD se consideră comunicate (adică, nu este necesară semnătură olografă la primire)ibn.idsi.md. În practică, această regulă înseamnă că, odată încărcate în PIGD, actele instanței (citații, hotărâri etc.) ajung automat la avocații părților şi la instituțiile interesate.
Pe lângă noile dispoziții, Codul conservă şi alte modalități mai vechi, cum ar fi faxul sau notificările la poștă electronică comună, însă legea impune întotdeauna confirmarea primirii. În consecință, un act se consideră comunicat doar dacă există dovada transmiterii și recepționării salejurisprudenta.csj.md.
Date de contact și depunerea electronică a cererilor
Legiuitorul a completat și regulile privind sesizarea instanței. Astfel, în cererea de chemare în judecată (art.166 CPC) sunt solicitate date de contact complete ale părților şi reprezentanților acestora – inclusiv adresa electronică înregistrată în PIGDjuridicemoldova.md. În plus, pentru anumite categorii de reclamanţi, depunerea cererii în format electronic prin PIGD este obligatorie. Art.166 alin.7 stipulează că „cererea de chemare în judecată a persoanei fizice asistate de avocat și cererea de chemare în judecată a persoanei juridice trebuie să fie dactilografiate și depuse prin PIGD, cu semnătură electronică avansată calificată”juridicemoldova.md. Practic, persoanele juridice și orice persoană fizică reprezentată de avocat trebuie să folosească sistemul on-line şi să-şi aplice cererii semnătură electronică avansatăjuridicemoldova.md.
Ținând cont de aceste prevederi, avocatul va indica în cererea de chemare în judecată email-urile părților și ale aparținătorilor (litera c^2) și se asigură că adresele de e-mail menționate sunt activejuridicemoldova.md. Întregul flux de corespondență va fi asigurat automat prin PIGD, dar părțile pot conveni și transmiterea directă prin email. În acest sens, CPC menţionează expres comunicarea prin Poşta electronică ca modalitate valabilă de citare / înștiințare atât a persoanelor juridice cât și a avocațilorjurisprudenta.csj.md.
Cerințe de confirmare și practici ale instanțelor
Curtea Supremă de Justiție a subliniat importanța confirmării comunicării actelor electronice. În Recomandarea nr.54/2022, CSJ menționează că „citația sau înștiințarea se expediază autorităților publice, persoanelor juridice și avocaților prin … poștă electronică sau prin orice alt mijloc de comunicare ce asigură transmiterea și confirmarea primirii acestor acte”jurisprudenta.csj.md. Totodată, instituţia precizează că destinatarul – fie persoană fizică, fie persoană juridică – se consideră legal citat/înștiințat doar dacă există confirmarea transmiterii și primiriijurisprudenta.csj.md. În concret, aceasta înseamnă că un avocat nu poate invoca faptul că nu a văzut un act transmis pe email dacă nu a confirmat primirea – obligația probării transmiterii îi revine expeditorului (instanța).
Prin urmare, practicile curentelor instanțe din R. Moldova se conformează normelor: comunicațiile către avocați și instituții pot fi făcute prin email (preluat de sistemul informatic), dar sunt eficiente doar dacă sistemul confirmă transferuljurisprudenta.csj.md. Persoanele fizice neajutate de reprezentant au dreptul să ceară expres acest mod de comunicare, iar CSJ recomandă instanțelor să le întrebe dacă doresc citare prin emailjurisprudenta.csj.md. În concluzie, avocații trebuie să își monitorizeze atent căsuțele poștale electronice și PIGD-ul, deoarece instanța consideră comunicat un act în momentul confirmării sale – neconfirmarea îl lasă fără efect practic.
Legea semnăturii electronice și documentul electronic
În paralel cu modificările procesuale, domeniul semnăturii electronice este reglementat de legislația specială. În R. Moldova a funcționat Legea nr.91/2014 privind semnătura electronică și documentul electronicjustice.gov.md, abrogată prin Legea nr.124/2022 privind identificarea electronică și serviciile de încrederecontabilsef.md. Legea 124/2022 (intrată în vigoare la 10 decembrie 2022) transpune în mare parte Regulamentul european eIDAS și stabilește cadrul general al semnăturii electronice: definește semnăturile simple, avansate și calificate și pune bazele serviciilor de încredere (prestatori de servicii de certificare, distribuție electronică înregistrată etc.)contabilsef.mdcontabilsef.md.
Un aspect esențial este echivalența legală a semnăturii avansate calificate cu semnătura olografă. Conform art.21 alin.(4) din Legea 124/2022 (și în echivalent art.13(1) din vechea Lege 91/2014), documentele electronice semnate cu semnătură electronică avansată calificată sunt asimilate actelor pe hârtie semnate olografcontabilsef.mdsis.md. În plus, legea instituie prezumții de integritate și origine corectă pentru semnăturile electronice calificate, iar semnăturile mobile și cele calificate au aceeași valoare juridicăcontabilsef.mdsis.md. Practic, orice document transmis electronic și semnat cu un certificat calificat emis de un prestator acreditat are forță probatorie deplină în instanță – exact ca o hârtie cu semnătură autografa.
În final, din perspectiva avocatului, aceste norme înseamnă că actele procesuale trimise prin email sau PIGD trebuie însoțite de semnătură electronică adecvată. De exemplu, cererile şi înscrisurile anexate depuse prin PIGD trebuie să fie semnate cu semnătură avansată calificatăjuridicemoldova.mdjuridicemoldova.md. Documentele nesemnate în acest mod rămân valabile numai dacă legea nu impune expres altfel (de regulă, semnătura calif. este cerută). Prin urmare, avocații trebuie să fie conectați la PIGD și să utilizeze certificate de semnătură electronică acreditate, pentru a participa pe deplin la comunicarea electronică în procesul civil.
În concluzie, comunicarea electronică a actelor de procedură este reglementată exhaustiv atât în Codul de procedură civilă cât și în legislația privind semnătura electronică. Avocații trebuie să cunoască aceste reguli: art.100 CPC le oferă cadrul de comunicare (email şi PIGD sunt căi legitime de notificare a actelor)ibn.idsi.mdibn.idsi.md, iar Legea 124/2022 (fost 91/2014) asigură recunoașterea actelor electronice semnate corespunzătorcontabilsef.mdsis.md. Practicile instanțelor (confirmate de CSJ) atenționează asupra necesității confirmării de primire: fără validarea tehnică a transmiterii, comunicarea prin email nu produce efecte juridicejurisprudenta.csj.md. În acest fel, cadrul juridic moldovenesc încurajează utilizarea poştei electronice în procesul civil, dar totodată păstrează garanţiile procesuale prin confirmarea primirii și cerințele de semnătură electronică conform legii.
Bibliografie relevantă (legislație și jurisprudență): Codul de procedură civilă, art.100 și 166 (modificate prin Legea nr.17/2018)ibn.idsi.mdjuridicemoldova.md; Legea nr. 124/2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere (abrogând Legea 91/2014)contabilsef.mdcontabilsef.md; Recomandarea nr.54/2022 a CSJ privind citarea participanțilorjurisprudenta.csj.mdjurisprudenta.csj.md; doctrină și Ghiduri juridice privind semnătura electronică (SIS, ICT.md)sis.md.