Reputația ireproșabilă a avocaților din Moldova: cerințe legale, practică judiciară și standarde europene.

Aveți o problemă privind exercitarea profesiei de avocat?

Avocații Roman Zadoinov și Violeta Gașițoi oferă asistență juridică în cauze privind drepturile profesionale ale avocaților, procedurile disciplinare, contestarea deciziilor organelor profesiei și apărarea drepturilor în fața autorităților și instanțelor de judecată.

📞 Telefon: +373 79 439 874
📞 Telefon: +373 79 404 462
💬 WhatsApp: 79439874
💬 Viber: 79439874
✉️ E-mail: zadoinovr@gmail.com
🌐 Website: zadoinov.com
👉 Contact avocat: Contactați-ne

Ce înseamnă “reputație ireproșabilă” pentru un avocat?

În profesia de avocat, conceptul de reputație ireproșabilă echivalează cu cerința de bună conduită morală și profesională, esențială pentru încrederea publicului în actul de justiție. Avocatul este un participant important la înfăptuirea justiției alături de judecători și procurori, iar societatea trebuie să aibă certitudinea că toți acești actori sunt integri. Într-un stat de drept, încrederea publicului în corectitudinea și legalitatea actului de justiție depinde în mare măsură de prestigiul și probitatea celor implicațigasitoizadoinov.wordpress.comgasitoizadoinov.wordpress.com. Cu alte cuvinte, este greu ca justiția să fie percepută ca echitabilă dacă avocații (sau alți juriști) implicați au o reputație pătată de acte de corupție ori comportament imoral.

Prin urmare, regula reputației ireproșabile a fost instituită tocmai pentru a asigura că avocații se bucură de respectul și încrederea comunității. Această cerință nu se rezumă doar la momentul admiterii în profesie, ci subzistă pe întreaga durată a exercitării profesiei. Standardele internaționale și politicile europene prevăd că pe parcursul carierei se va verifica menținerea reputației ireproșabile, iar dacă un jurist pierde această reputație, el trebuie înlăturat din sistemgasitoizadoinov.wordpress.comgasitoizadoinov.wordpress.com. În esență, profesia de avocat, la fel ca cele de judecător și procuror, impune o conduită exemplară, astfel încât niciun antecedent penal grav sau alt comportament reprobabil să nu compromită prestigiul profesiei și încrederea justițiabililor.

Cadrul legal privind reputația ireproșabilă în Republica Moldova

În Republica Moldova, criteriul reputației ireproșabile a avocaților este consacrat expres prin lege. Legea nr. 1260/2002 cu privire la avocatură prevede că poate exercita profesia de avocat doar persoana care îndeplinește mai multe condiții de bază, între care se numără și reputația ireproșabilăro.scribd.comro.scribd.com. Conform art. 10 alin. (1) al Legii avocaturii, candidatul la barou trebuie să fie cetățean al Republicii Moldova, fără incapacități juridice, cu diplomă de licență în drept, “să se bucure de o reputație ireproșabilă” și să fi fost admis în profesie în urma examenului de calificarero.scribd.comro.scribd.com. Această cerință plasează reputația la același nivel de importanță cu pregătirea profesională și cetățenia.

Legea definește, de asemenea, în mod concret cazurile în care o persoană nu este considerată a avea reputație ireproșabilă, ceea ce atrage refuzul admiterii în profesie sau eliberării licenței de avocat. Articolul 10 alin. (3) din Legea avocaturii enumeră expres aceste situații, pentru a asigura aplicarea obiectivă și ne-arbitrară a noțiunii de reputație ireproșabilăro.scribd.comro.scribd.com. Potrivit legii în vigoare, nu are reputație ireproșabilă și nu poate fi admis în profesie persoana care:

• a) a fost condamnată anterior pentru infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave săvârșite cu intenție, chiar dacă ulterior a intervenit reabilitarea sau radierea pedepseiro.scribd.com;
• b) are antecedente penale nestinse pentru orice altă infracțiune (orice condamnare definitivă neîncheiată încă prin reabilitare constituie impediment)ro.scribd.comro.scribd.com;
• c) a fost exclusă anterior din avocatură sau i s-a retras licența de avocat din motive compromițătoare (spre exemplu, ca sancțiune disciplinară pentru abateri grave)ro.scribd.comro.scribd.com;
• d) a fost concediată din cadrul organelor de drept pentru motive compromițătoare ori eliberată, din aceleași motive, din funcția de judecător, notar, consultant juridic sau funcționar publicro.scribd.comro.scribd.com;
• e) a avut un comportament sau a desfășurat o activitate incompatibilă cu normele Codului deontologic al avocatuluiro.scribd.comro.scribd.com;
• f) a săvârșit un abuz prin care a încălcat drepturi și libertăți fundamentale ale omului, fapt constatat printr-o hotărâre judecătorească definitivăro.scribd.com.

Lista de mai sus (lit. a–f) acoperă atât criterii penale (condamnări pentru anumite infracțiuni), cât și criterii ce țin de disciplina și etica profesională (sancțiuni anterioare, concedieri pentru abateri) sau de comportamentul moral al candidatului. De menționat că, inițial, legea se referea în mod expres doar la condamnările pentru infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave comise cu intenție ca impediment definitivradiochisinau.md. În urma dezbaterilor, legislația a fost înăsprită pentru a include și alte situații: de exemplu, dacă o persoană a fost sancționată penal pentru infracțiuni mai puțin grave, aceasta nu poate accede în avocatură atât timp cât antecedentele penale nu sunt radiatero.scribd.com. De asemenea, faptele de corupție sau alte abateri din cariera anterioară (judecător, procuror, notar etc.) care au dus la eliberarea din funcție “din motive compromițătoare” sunt asimilate lipsei reputației ireproșabilero.scribd.com. Practic, legiuitorul a dorit să împiedice transformarea avocaturii într-un “refugiu” pentru juriști indezirabili, plecați din alte profesii juridice pe motive de integritatebizlaw.mdbizlaw.md.

Notă: Toate aceste condiții legale privind reputația se aplică în egală măsură avocaților stagiari (candidaților la stagiul profesional). În 2021, legea a fost modificată explicit astfel încât filtrul reputației ireproșabile să funcționeze și la intrarea în stagiu, nu doar la eliberarea licenței finalebizlaw.mdbizlaw.md. Guvernul a susținut această modificare arătând că, dacă s-ar omite verificarea reputației la accesul în stagiatură, oricine cu antecedente penale sau comportament neonorabil ar putea deveni stagiar, ceea ce este inadmisibilbizlaw.mdbizlaw.md. Așadar, încă de la primul pas în profesie se cere ca aspirantul să aibă conduită impecabilă.

Exemple din practica judiciară: refuzul admiterii și retragerea licenței

Cerința reputației ireproșabile nu este una pur teoretică – în practică, au existat cazuri concrete în care accesul la profesia de avocat a fost refuzat sau, ulterior, exercitarea profesiei a fost interzisă, tocmai pe motivul lipsei reputației ireproșabile. Vom analiza în continuare câteva exemple relevante din jurisprudența și practica din Republica Moldova.

Refuzul admiterii în avocatură din cauza reputației

Un caz notoriu este cel al unei foste judecătoare care solicitase intrarea în avocatură în baza vechimii în muncă (fiind scutită de examen și stagiu datorită anilor lucrați ca magistrat). Aceasta fusese însă demisă din funcția de judecător pentru abateri disciplinare grave. Comisia de licențiere a profesiei de avocat a respins cererea ei de admitere, motivând că nu are o reputație ireproșabilă în sensul art. 10 din Legea avocaturii, întrucât plecarea din funcția de judecător nu a fost voluntară (demisie), ci ca urmare a unei sancțiuniradiochisinau.md. Cu alte cuvinte, faptul că fusese concediată disciplinar din magistratură a calificat-o automat drept persoană fără reputație ireproșabilă, conform literei d) a articolului 10 alin. (3) menționat mai sus (eliberare din funcție “din motive compromițătoare”).

Fosta judecătoare a contestat hotărârea Comisiei în instanță, susținând că decizia de refuz nu era suficient motivată și că avea o experiență de 18,5 ani ca magistrat care ar trebui să îi permită exercitarea avocaturiiradiochisinau.md. Totuși, instanțele de judecată i-au respins definitiv acțiunea, atât la nivelul de fond cât și în apel și recurs, confirmând legalitatea refuzului bazat pe lipsa reputației ireproșabileradiochisinau.md. Cu alte cuvinte, judecătorii (foștii săi colegi de breaslă) au considerat întemeiat argumentul Comisiei de licențiere că o persoană demisă disciplinar dintr-o funcție de mare responsabilitate nu îndeplinește cerința de probitate necesară pentru a deveni avocat. Acest precedent transmite un mesaj clar: orice pată serioasă pe parcursul profesional anterior (mai ales în funcții din sistemul de justiție) poate constitui un obstacol insurmontabil la accederea în avocatură, în virtutea cerinței reputației impecabile.

Un alt exemplu relevant îl privește pe un fost procuror care a încercat să intre în avocatură. În cazul său, deși nu avea antecedente penale și părăsise voluntar Procuratura, procedura admiterii a fost tărăgnată deoarece Comisia de licențiere a solicitat informații suplimentare despre eventuale proceduri disciplinare pe numele său înainte de a-i examina cerereajurisprudenta.csj.mdjurisprudenta.csj.md. Practic, s-a dorit verificarea riguroasă a trecutului său profesional pentru a se asigura că nu existau abateri care i-ar putea păta reputația. Întârzierea a condus la expirarea mandatului comisiei fără ca cererea să fie examinată, forțând solicitantul să acționeze în judecată Uniunea Avocaților pentru a-și apăra drepturilejurisprudenta.csj.mdjurisprudenta.csj.md. În fața instanței, fostul procuror a invocat că îndeplinește toate condițiile legale de accedere, subliniind că legiuitorul a definit exhaustiv situațiile de lipsă a reputației ireproșabile în art. 10 alin. (3) al legii și că în cazul său nu se regăsea niciuna dintre acesteajurisprudenta.csj.mdjurisprudenta.csj.md. De asemenea, a accentuat că nu fusese niciodată condamnat, amintind principiul prezumției nevinovăției și dreptul la muncăjurisprudenta.csj.md. În cele din urmă, instanța a obligat organele profesiei să îi examineze cererea conform legii, punând capăt incertitudinii proceduralejurisprudenta.csj.mdjurisprudenta.csj.md. Acest caz ilustrează că, uneori, filtrul reputației poate întârzia accesul în profesie al unor candidați proveniți din alte structuri, însă decizia finală trebuie să respecte criteriile legale stricte – dacă persoana nu se încadrează într-unul din motivele de excludere prevăzute de lege, admiterea nu poate fi refuzată pe baza unor suspiciuni vagi.

De asemenea, merită menționat cazul unui avocat stagiar care a fost exclus din stagiul profesional după ce s-a descoperit că avusese o condamnare penală. În iulie 2021, presa a relatat situația unui stagiar care prezentase inițial un cazier judiciar “curat”, însă ulterior s-a constatat că documentul era falsificat și că persoana fusese anterior condamnatăbizlaw.md. Petiționara (persoana care a sesizat cazul) a subliniat că respectivul stagiar nu avea reputație ireproșabilă și, potrivit legii, nu putea accede în profesia de avocat. În urma verificărilor, acesta a fost îndepărtat din programul de stagiatură. Exemplul subliniază două aspecte: (1) importanța controlului riguros al cazierului judiciar la admitere și (2) faptul că orice încercare de a eluda cerințele legale (precum prezentarea de informații false) este ea însăși dovada unei lipse de probitate, justificând excluderea imediatăjustice.gov.mdjustice.gov.md.

Retragerea licenței unui avocat din cauza pierderii reputației

Pe lângă refuzul admiterii inițiale, lipsa reputației ireproșabile poate surveni și pe parcursul carierei, atunci când un avocat încalcă grav legea sau normele de etică. În astfel de situații, sancțiunea supremă prevăzută de lege și Statutul profesiei este retragerea licenței de avocat, echivalentă cu excluderea din profesie.

Un exemplu elocvent este cazul avocatei Lilia Prodan, al cărei drept de a profesa a fost ridicat disciplinar de către Comisia de etică și disciplină a Uniunii Avocaților. La finalul anului 2017, după analizarea unei plângeri detaliate, Comisia a constatat că avocata a dat dovadă de un comportament incompatibil cu obligațiile profesionale față de clientul său. Mai exact, Lilia Prodan ar fi luat onorarii substanțiale (mii de euro) promițând soluții favorabile, dar nu și-a îndeplinit îndatoririle: nu și-a informat clientul despre decizia de condamnare pronunțată de Curtea de Apel și, în consecință, acesta a pierdut termenul de recurs, fiind privat de dreptul la apărare în continuarestiri.mdstiri.md. În plus, s-au constatat practici financiare incorecte – onorarii exagerate pentru o singură ședință, contracte neînregistrate și sume încasate fără chitanțestiri.mdstiri.md.

Dată fiind gravitatea abaterilor disciplinare și comportamentul general al avocatei, Comisia a decis aplicarea sancțiunii maxime, retragerea licenței profesionale a dnei Prodanstiri.md. În hotărâre s-a reținut că un avocat are obligația de a informa clientul despre soluțiile instanței și de a asigura exercitarea căilor de atac, iar omisiunea deliberată a acestor îndatoriri fundamentale echivalează cu un eșec de ordin moral și profesional incompatibil cu statutul de avocatstiri.mdstiri.md. Acest caz, mediatizat în presă, transmite un mesaj ferm că abaterile deontologice grave, mai ales cele care prejudiciază direct drepturile clientului, nu sunt tolerate, ducând la pierderea reputației și expulzarea din breaslă.

Un alt caz notabil privește un avocat pe nume Sergiu Mocanu, a cărui situație evidențiază faptul că evaluarea reputației poate fi complexă și contestată în instanță. Sergiu Mocanu a obținut licența de avocat în 2011, însă în 2012 i-a fost retrasă o dată de către ministrul Justiției (măsură pe care a contestat-o cu succes în instanță). Ulterior, în mai 2015, Comisia pentru Etică și Disciplină a UAM i-a retras din nou licența, invocând comiterea unei “abateri disciplinare grave” și “lipsa reputației ireproșabile”stiri.md. Decizia a venit după examinarea plângerilor a cinci persoane care s-au declarat prejudiciate de acțiunile avocatuluistiri.md. Cu alte cuvinte, se strânseseră multiple sesizări ce indicau un tipar de comportament neprofesionist sau incorect al avocatului, afectând mai mulți clienți – situație ce ridica serioase semne de întrebare privind probitatea sa.

Sergiu Mocanu a contestat în justiție decizia de retragere a licenței. Inițial, instanța de fond i-a dat dreptate și a anulat sancțiunea, considerând probabil că nu erau întrunite suficient probe sau că procedura nu a fost corespunzătoare. Uniunea Avocaților a atacat hotărârea, însă Curtea de Apel Chișinău și, ulterior, Curtea Supremă de Justiție au menținut hotărârea primei instanțe, respingând recursurile UAMstiri.mdstiri.md. Astfel, în decizia finală a instanțelor, retragerea licenței lui Mocanu a fost considerată neîntemeiată, iar avocatul și-a recăpătat dreptul de a profesa. Totuși, cazul rămâne semnificativ pentru că arată că organismele profesiei au încercat să sancționeze un avocat pe baza reputației compromițoare, examinând un volum mare de plângeri, ceea ce sugerează că standardul reputației ireproșabile se aplică și în ansamblul comportamentului acumulat al avocatului, nu doar în episoade izolate. Pe de altă parte, controlul judecătoresc a acționat ca o garanție împotriva posibilelor abuzuri sau erori: dacă sancțiunea nu a fost susținută de probe concludente privind vina avocatului, instanța a anulat-o. Sergiu Mocanu chiar a pretins ulterior despăgubiri pentru veniturile pierdute în perioada cât licența i-a fost suspendată, invocând că a fost tratat incorect și în mod discriminatoriustiri.mdstiri.md.

Nu în ultimul rând, un exemplu diferit este cel al unei avocate care a fost condamnată penal pentru trafic de influență (luare de bani sub promisiunea de a interveni pe lângă judecători). În urma condamnării sale definitive, Uniunea Avocaților i-a retras de drept licența, conform prevederilor legale care interzic continuarea practicării avocaturii de către o persoană condamnată pentru o infracțiune intenționată de corupție. Avocata a contestat măsura, acuzând UAM că i-a retras licența ilegal, însă instanțele au confirmat că decizia Baroului a fost corectă și conformă legii (condamnarea penală fiind un temei indubitabil de lipsă a bunei reputații)bizlaw.md. Acest caz confirmă un principiu clar: orice condamnare penală serioasă atrage automat pierderea reputației ireproșabile și excluderea din profesie.

În concluzie, practica judiciară internă demonstrează aplicarea fermă a criteriilor de reputație ireproșabilă: candidații sau avocații cu trecut pătat de infracțiuni ori abateri grave au fost împiedicați să intre în avocatură sau eliminați din rândurile acesteia. Totodată, există și mecanisme de control (contestarea deciziilor în instanță) menite să asigure că această cerință este aplicată în mod just, pe baza dovezilor și în limitele legii, evitând excesele sau arbitrarul.

Standardele europene și recomandările Consiliului Europei

Cerința unei reputații impecabile pentru avocați nu este o particularitate moldovenească, ci se regăsește în majoritatea jurisdicțiilor europene și în standardele internaționale privind profesia juridică. Numeroase țări europene impun, la admiterea în barou, criterii de onorabilitate sau bună reputație: de exemplu, se solicită cazier judiciar curat (fără condamnări pentru infracțiuni intenționate) și se evaluează dacă solicitantul a avut o conduită demnă în societate. “Good character” (buna reputație morală) este o condiție tradițională de accedere în avocatură în multe state, tocmai pentru a proteja prestigiul justiției. De altfel, Consiliul Barourilor Europene (CCBE) precizează în codurile de conduită că avocatul trebuie să fie o persoană de o probitate incontestabilă și să își păstreze această reputație pe tot parcursul cariereiccbe.eu.

În același timp, organismele europene subliniază importanța ca asemenea criterii să fie formulate clar și aplicate obiectiv, pentru a nu crea discriminări sau abuzuri. Consiliul Europei, prin Comitetul Miniștrilor, a emis Recomandarea Rec(2000)21 privind libertatea de exercitare a profesiei de avocat, care stipulează că procedurile de acces la profesie trebuie să fie nediscriminatorii, transparente și bazate pe criterii obiective, legate de calificarea și integritatea candidatului. Cu alte cuvinte, este permis statelor să ceară avocaților o bună reputație, însă această cerință nu trebuie folosită ca pretext pentru excluderi arbitrare sau subiective. De aceea, Comisia de la Veneția (organ consultativ al Consiliului Europei) și OSCE/ODIHR au atras atenția că noțiunea de “reputație ireproșabilă”, dacă rămâne vagă, “este discutabilă, deoarece poate fi utilizată pentru descalificări arbitrare”. S-a recomandat fie eliminarea, fie definirea mai precisă a acestui tip de cerință în legislațieosce.org. În contextul Republicii Moldova, unde criteriul există, autoritățile au optat pentru definirea lui prin enumerarea exhaustivă a situațiilor ce constituie lipsă de reputație (după cum s-a detaliat mai sus), tocmai pentru a satisface aceste exigențe de claritate și previzibilitate.

Totodată, recomandările Consiliului Europei accentuează necesitatea menținerii celor mai înalte standarde de etică și integritate în profesiile juridice. De exemplu, într-un Studiu de fezabilitate privind o posibilă Convenție Europeană a profesiei de avocat (2017), s-a reiterat că publicul trebuie să aibă garanția că avocații sunt onești, demni de încredere și independenți, iar procedurile disciplinare eficiente trebuie să existe pentru a înlătura din profesie pe cei care compromit aceste valori. Astfel, în practică europeană, fapte precum corupția, falsificarea probelor, încălcările intenționate ale legii penale, violența domestică, consumul abuziv de droguri sau alcool, discriminarea ori incitarea la ură sunt considerate incompatibile cu statutul de avocat și ale altor profesioniști ai dreptuluigasitoizadoinov.wordpress.com. Dacă un avocat se face vinovat de asemenea conduite, el își pierde automat reputația ireproșabilă și devine pasibil de sancțiuni severe (inclusiv excluderea). Aceste principii se regăsesc și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. De pildă, CEDO a apreciat că faptul de a ispăși o condamnare penală nu implică ipso facto “reabilitarea” reputației – chiar dacă pedeapsa a fost executată sau amnistiată, stigmatul moral poate subzista în evaluarea caracterului unui avocathudoc.echr.coe.int. Prin urmare, exigența unei reputații impecabile poate justifica menținerea unor restricții asupra accesului la profesie pentru persoanele cu condamnări anterioare, în măsura în care aceasta este necesară pentru protejarea prestigiului justiției.

În ceea ce privește bune practici europene comparate, multe state au creat proceduri dedicate pentru verificarea reputației: de exemplu, comisii speciale de caracter și aptitudini care intervievează candidații la barou și analizează eventuale incidente din trecutul lor. În unele jurisdicții se solicită și certificate de onorabilitate sau recomandări din partea comunității juridice. Important este că oriunde ar fi prevăzut, criteriul trebuie aplicat cu respectarea drepturilor fundamentale – un refuz bazat pe “lipsa reputației” trebuie motivat concret, iar candidatul are de regulă drept de contestație în justiție. Acest lucru este și în spiritul garantării dreptului la muncă și la liberă practică a profesiei, care trebuie echilibrat cu interesul public de a avea avocați integri. Moldova oferă un exemplu pozitiv în sensul definirii legislative a conceptului, reducând marja de interpretare abuzivă.

Concluzii

Reputația ireproșabilă reprezintă, așadar, o piatră de temelie a profesiei de avocat în Republica Moldova. Legislația națională o cere imperativ la admitere și pe tot parcursul exercitării profesiei, definind în mod explicit situațiile care contravin acesteia (condamnări penale, sancțiuni disciplinare grave, comportament nedemn etc.). Practica a demonstrat că organele profesiei și instanțele de judecată veghează la respectarea acestui principiu: persoane cu probleme de integritate au fost fie împiedicate să devină avocați, fie eliminate din avocatură, în scopul menținerii prestigiului corpului de avocați. Totodată, existența unor proceduri de contestare și control judiciar asigură că această cerință nu este aplicată discreționar, ci conform legii și probelor.

La nivel european, Consiliul Europei și organizațiile profesionale susțin ferm necesitatea integrității avocaților, considerând-o esențială pentru încrederea în justiție și pentru garantarea dreptului la un proces echitabil. În egală măsură, se recomandă precizie în definirea și aplicarea noțiunii de “bună reputație”, pentru a evita posibile abuzuri. Moldova s-a conformat acestor recomandări prin reglementări detaliate și aliniate la bunele practici.

Pentru juriștii și viitorii avocați, concluzia este clară: o carieră juridică de succes nu presupune doar cunoștințe și abilități, ci și un caracter integru. Reputația profesională se construiește în timp, prin comportament etic, respectarea legii și a deontologiei. Orice abatere gravă poate compromite definitiv dreptul de a profesa. Astfel, cerința reputației ireproșabile acționează ca un gardian al excelenței morale în avocatură – un filtru necesar pentru ca baroul să rămână o comunitate de profesioniști demni de respectul societății și de încrederea justițiabililor.

Surse:

1. Legea nr. 1260/2002 cu privire la avocatură – art. 10 alin. (1) și alin. (3) lit. a–f (condițiile de reputație ireproșabilă)ro.scribd.comro.scribd.com.
2. Hotărârea Comisiei de licențiere a UAM privind refuzul admiterii unui fost judecător; soluția instanțelor (cazul judecătoarei demise)radiochisinau.mdradiochisinau.md.
3. Cazul fostului procuror Dorin Compan – acțiune în contencios pentru tergiversarea examinării cererii de admitere (extras din încheiere CSJ)jurisprudenta.csj.mdjurisprudenta.csj.md.
4. Decizia Comisiei de etică UAM de retragere a licenței avocatei Lilia Prodan pentru abateri disciplinare grave (hotărâre disciplinară)stiri.mdstiri.md.
5. Cazul avocatului Sergiu Mocanu – retragerea licenței pentru “lipsa reputației ireproșabile” și soluționarea în instanță (știre despre proces)stiri.mdstiri.md.
6. Recomandări ale organismelor europene privind criteriul reputației (Opinia comună a Comisiei de la Veneția și OSCE despre formularea vagă a condiției “reputație ireproșabilă”)osce.org.
7. Blog juridic – “Reputația Ireproșabilă în profesiile juridice” (Gașițoi & Zadoinov) – importanța integrității și fapte incompatibile cu profesia conform practicii internaționalegasitoizadoinov.wordpress.comgasitoizadoinov.wordpress.com.