Republica Moldova CHIŞINĂU 19 ianuarie 2017 DECIZIE DE INADMISIBILITATE A SESIZARILOR NR. 9G/2017 ȘI NR. 9G-1/2017 2 (CONTRAVENȚII VAMALE) Curtea Constituţională, statuând în componenţa: Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte, Dl Aurel BĂIEŞU, Dl Igor DOLEA, Dl Tudor PANȚÎRU, Dl Victor POPA, Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători, cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, grefier, Având în vedere sesizările depuse la 17 ianuarie 2017, Înregistrate la aceeaşi dată, Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate, Având în vedere actele şi lucrările dosarului, Deliberând la 19 ianuarie 2017 în camera de consiliu, Pronunţă următoarea decizie: ÎN FAPT 1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 231 și 232 din Codul vamal, ridicată de către avocatul Alexandru Bot în dosarele nr.05-2a-483-05052016 și nr.05-3a-76907072016, pendinte la Curtea de Apel Cahul. 2. Sesizările privind excepţia de neconstituţionalitate au fost depuse la Curtea Constituţională la 17 ianuarie 2017 de către completele de judecată din cadrul Curții de Apel Cahul [(Nina Veleva, Vitalie Movilă și Evghenii Dvurecenschii) și (Galina Vavrin, Ruslan Petrov și Ion Dănăilă)], în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională. 3. Având în vedere identitatea de obiect, în temeiul articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea a decis conexarea sesizărilor într-un singur dosar. A. Circumstanţele litigiilor principale 1. Circumstanțele cauzei civile nr.05-2a-483-05052016 4. La 23 ianuarie 2013, în temeiul articolului 231 pct.3) și pct.8), articolului 1273 și 129 din Codul vamal, Biroul Vamal Cahul a emis decizia nr.06, prin care s-a dispus că SC „Bantcarad” SRL urmează să plătească drepturile de import în sumă de 462 184,46 lei și penalităţii în mărime de 154 471,28 lei. 5. La 20 martie 2013, SC „Bantcarad” SRL a depus cerere de chemare în judecată privind anularea deciziei prenotate. DECIZIE DE INADMISIBILITATE A SESIZARILOR NR. 9G/2017 ȘI NR. 9G-1/2017 3 (CONTRAVENȚII VAMALE) 6. Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 4 aprilie 2016, cererea a fost respinsă ca neîntemeiată. 7. La 26 aprilie 2016, SC „Bantcarad” SRL a depus cerere de apel, solicitând casarea hotărârii instanţei de fond și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă. 8. În cadrul şedinţei de judecată din 29 noiembrie 2016, avocatul Alexandru Bot a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 231 și 232 din Codul vamal. 9. Prin încheierea Curții de Apel Cahul din aceeaşi dată, s-a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării în adresa Curţii Constituţionale pentru soluţionare. 2. Circumstanțele cauzei civile nr.05-3a-769-07072016 10. La 17 aprilie 2013, Biroul Vamal Cahul a întocmit procesulverbal nr.093/13 cu privire la încălcarea de către SC „Bantcarad” SRL a articolului 231 pct.5) din Codul vamal, iar conform deciziei agentului constatator asupra cazului de contravenție vamală cu răspundere materială s-a aplicat în baza articolului 232 alin.(1) lit.a) din Codul vamal, sancțiunea materială sub formă de amendă în mărime de 100% din valoarea obiectului contravenției, ceea ce constituie 173 396,70 lei. 11. Nefiind de acord cu actele menționate, la 3 iunie 2013, SC „Bantcarad” SRL a depus cerere de chemare în judecată în instanța de contencios administrativ împotriva Serviciului Vamal și Biroului Vamal Cahul, solicitând anularea acestora. 12. Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 12 mai 2016, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea respectivă. 13. La 14 iunie 2016, SC „Bantcarad” SRL a înaintat cerere de apel împotriva hotărârii nominalizate, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă. 14. La 13 decembrie 2016, avocatul Alexandru Bot a depus cerere privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolelor 231 și 232 din Codul vamal. 15. Prin încheierea Curții de Apel Cahul din 20 decembrie 2016, s-a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării în adresa Curţii Constituţionale pentru soluţionare. B. Legislația pertinentă 16. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2017, nr.155-161, art.261) sunt următoarele: Articolul 1 Statul Republica Moldova „[…] DECIZIE DE INADMISIBILITATE A SESIZARILOR NR. 9G/2017 ȘI NR. 9G-1/2017 4 (CONTRAVENȚII VAMALE) (3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.” Articolul 4 Drepturile şi libertăţile omului „(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. (2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.” Articolul 7 Constituţia, Lege Supremă „Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.” Articolul 8 Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale „(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional. (2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinând dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia.” Articolul 15 Universalitatea „Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.” Articolul 23 Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle „… Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.” 17. Prevederile relevante ale Codului vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 (republicat în M.O., 2007, ediţie specială) sunt următoarele: Articolul 229 Răspunderea pentru contravenţia vamală „… Persoanele fizice şi persoanele cu funcţie de răspundere sunt pasibile de răspundere contravenţională în conformitate cu prevederile Codului contravenţional al Republicii Moldova, iar persoanele juridice şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană DECIZIE DE INADMISIBILITATE A SESIZARILOR NR. 9G/2017 ȘI NR. 9G-1/2017 5 (CONTRAVENȚII VAMALE) juridică sunt pasibile de răspundere materială în conformitate cu prevederile prezentului cod.” Articolul 230 Tipurile de contravenţii vamale cu răspundere contravenţională „Tipurile de încălcări ale regulilor vamale cu răspundere contravenţională sunt prevăzute de Codul contravenţional al Republicii Moldova.” Articolul 231 Tipurile de contravenţii vamale cu răspundere materială „Sunt considerate încălcare a reglementărilor vamale pasibilă de răspundere materială următoarele contravenţii vamale: 1) trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor cu eludarea controlului vamal (trecerea prin alte locuri decât cel de amplasare al organului vamal sau în afara orelor de program ale acestuia) sau tăinuindu-le de el (cu folosirea ascunzişurilor sau prin alte metode care împiedică descoperirea mărfurilor), în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii de contrabandă sau ale altor infracţiuni; 2) trecerea de mărfuri peste frontiera vamală cu documente falsificate, nevalabile sau dobândite pe căi ilegale, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii de contrabandă sau ale altor infracţiuni; 3) nedeclararea, în termenele stabilite, a mărfurilor la import; 4) transportul, depozitarea, procurarea mărfurilor introduse pe teritoriul vamal cu eludarea controlului vamal ori tăinuite de el, ori cu utilizarea de documente sau mijloace de identificare false, nedeclarate sau declarate neautentic, precum şi transportul, depozitarea, procurarea mărfurilor pentru care sunt prevăzute facilităţi la plata drepturilor de import sau de export, la utilizarea sau înstrăinarea lor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate facilităţile şi fără autorizaţia organului vamal; 5) nerespectarea de către titularul regimului vamal suspensiv (cu excepţia regimului de tranzit) a termenelor, obligaţiilor şi condiţiilor stabilite pentru derularea şi încheierea acestui regim; 6) depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor însoţitoare ce conţin date eronate despre regimul vamal, valoarea facturată, valoarea în vamă, tipul, codul, cantitatea sau originea mărfurilor transportate, dacă acest fapt conduce la exonerarea totală sau parţială de drepturi de import; 61) depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor însoţitoare ce conţin date eronate/incomplete cu privire la obiectele de proprietate intelectuală; 7) prezentarea către organul vamal a documentelor care conţin date neautentice despre recunoaşterea dreptului la restituirea drepturilor de import sau de export încasate, primirea unor sume şi compensaţii, nerestituirea sau restituirea lor parţială nemotivată, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii; 8) neachitarea drepturilor de import sau de export în termenele stabilite, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii; 9) punerea în circulaţie a mărfurilor fără permisiunea organului vamal, pierderea mărfurilor şi mijloacelor de transport aflate sub supraveghere vamală sau netransportarea lor la locul indicat de organul vamal; 10) pierderea sau nepredarea către organul vamal a documentelor la mărfurile aflate sub supraveghere vamală; DECIZIE DE INADMISIBILITATE A SESIZARILOR NR. 9G/2017 ȘI NR. 9G-1/2017 6 (CONTRAVENȚII VAMALE) 11) neîndeplinirea obligaţiei de a declara organului vamal modificarea destinaţiei mărfurilor faţă de scopul declarat la plasarea mărfurilor sub o anumită destinaţie vamală; 12) nerespectarea cerinţelor şi condiţiilor de distrugere a mărfurilor şi/sau a deşeurilor; 13) efectuarea de operaţiuni cu mărfurile, transformarea, utilizarea lor şi dispunerea de ele cu încălcarea regimului vamal în care au fost plasate, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod; 14) nerespectarea măsurilor de politică economică şi altor restricţii prevăzute la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii; 15) trecerea peste frontiera vamală de mărfuri destinate comerţului sau producţiei sub categoria de mărfuri nedestinate comerţului sau producţiei, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii; 16) neasigurarea integrităţii mărfurilor şi mijloacelor de transport în caz de avarie sau de forţă majoră, neinformarea imediată despre condiţiile survenite, neasigurarea transportării mărfurilor la postul vamal proxim ori neasigurarea deplasării colaboratorului vamal la locul de aflare a mărfurilor şi mijloacelor de transport; 17) nerespectarea obligaţiei: a) de a scoate de pe teritoriul vamal mărfurile şi mijloacele de transport introduse anterior pe teritoriul vamal, dacă scoaterea lor este obligatorie; b) de a returna pe teritoriul vamal mărfurile şi mijloacele de transport scoase anterior de pe teritoriul vamal, dacă returnarea lor este obligatorie; 18) prezentarea către organul vamal, în calitate de confirmare a scoaterii sau introducerii mărfurilor şi mijloacelor de transport pe teritoriul vamal, a unor acte neautentice privind scoaterea sau introducerea lor, privind imposibilitatea efectuării acestor operaţiuni din cauza nimicirii sau pierderii mărfurilor şi mijloacelor de transport în urma unei avarii sau forţe majore, din cauza uzurii sau pierderilor suportate ca urmare a transportului sau păstrării lor, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii; 19) înstrăinarea sub orice formă a bunurilor aflate sub regimul vamal de tranzit; 20) neasigurarea condiţiilor de eliberare sau de recepţie, în conformitate cu regimul vamal, a mărfurilor şi mijloacelor de transport al căror termen de păstrare în depozit a expirat; 21) comercializarea cu ridicata şi mica ridicată a mărfurilor, inclusiv din încăperile auxiliare şi depozitele magazinelor duty-free, sau comercializarea cu amănuntul în magazinele duty-free a mărfurilor interzise pentru a fi introduse pe sau scoase pentru vânzare de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, precum şi a altor mărfuri a căror listă se stabileşte în condiţiile legii; 22) utilizarea şi prezentarea informaţiei false despre produsele cu destinaţie dublă, eschivarea de la prezentarea autorizaţiei pentru importul, exportul, reexportul sau tranzitul produselor cu destinaţie dublă, în cazurile în care prezentarea acesteia este obligatorie, precum şi prezentarea autorizaţiilor anulate sau cu termen expirat; 23) nerespectarea procedurii de tranzit, care nu a adus la dispariţia bunurilor aflate în tranzit; DECIZIE DE INADMISIBILITATE A SESIZARILOR NR. 9G/2017 ȘI NR. 9G-1/2017 7 (CONTRAVENȚII VAMALE) 24) exercitarea activităţii de broker vamal fără deţinerea licenţei corespunzătoare.” Articolul 232 Sancţionarea materială a contravenţiilor vamale „(1) Persoanele juridice, persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică, pentru comiterea contravenţiilor vamale prevăzute la: a) art.231 pct.1), 2), 4), 5) şi 19), sunt sancţionate cu amendă de la 40% la 100% din valoarea mărfurilor care au constituit obiectul contravenţiei sau cu confiscarea lor; b) art.231 pct.3), sunt sancţionate cu amendă de la 4% la 10% din valoarea mărfurilor nedeclarate în termenele stabilite; b1) art.231 pct.6) sunt sancţionate cu amendă de la 40% la 100% din valoarea obiectului contravenţiei sau cu confiscarea mărfurilor care au constituit obiectul contravenţiei, iar în cazul constatării contravenţiei de către organul vamal, în urma controlului ulterior, pentru declaraţiile vamale repartizate pe culoarele galben sau roşu de control vamal şi care au fost validate automat cu acordarea liberului de vamă, cu amendă de 4% din valoarea obiectului contravenţiei; c) art.231 pct.9) şi 11), sunt sancţionate cu amendă de la 10% la 20% din valoarea mărfurilor care au constituit obiectul contravenţiei, cu sau fără retragerea autorizaţiei, iar în cazul constatării de către organul vamal, în urma controlului ulterior, a contravenţiei prevăzute la pct.11) pentru declaraţiile vamale repartizate pe culoarele galben sau roşu de control vamal şi care au fost validate automat cu acordarea liberului de vamă, cu amendă de 4% din valoarea mărfurilor care au constituit obiectul contravenţiei; d) art.231 pct.61) şi 7), sunt sancţionate cu amendă de la 10% la 20% din valoarea mărfurilor la care au fost prezentate documente care conţin date neautentice; e) la art.231 pct.8), sunt sancţionate cu amendă de la 10% la 20% din valoarea mărfurilor pentru care nu au fost plătite drepturile de import sau de export; f) art.231 pct.10), sunt sancţionate cu amendă de la 3% la 10% din valoarea mărfurilor şi mijloacelor de transport ale căror documente au fost pierdute sau nepredate; g) art.231 pct.12), 13), 16) şi 22), sunt sancţionate cu amendă de la 5% la 20% din valoarea mărfurilor, obiectelor care au constituit obiectul contravenţiei; h) art.231 pct.14), 15), 17), 18), 20), 21), sunt sancţionate cu amendă de la 10% la 100% din valoarea mărfurilor şi altor bunuri care au constituit obiectul contravenţiei, cu sau fără retragerea autorizaţiei; i) art.231 pct.23), sunt sancţionate cu amendă de 3% din valoarea mărfurilor; j) art.231 pct.24) sunt sancţionate cu amendă de la 0,1% la 0,5% din suma stabilită la art.163 alin.(2) lit.c). (2) În cazul în care persoana, până la iniţierea controlului ulterior, pentru declaraţiile vamale repartizate pe culoarele galben sau roşu de control vamal şi care au fost validate automat cu acordarea liberului de vamă, comunică din proprie iniţiativă, în scris organului vamal despre comiterea contravenţiilor vamale prevăzute la art.231 pct.6) şi pct.11), cu anexarea actelor justificative, aceasta se eliberează de răspundere materială şi contravenţională, cu condiţia DECIZIE DE INADMISIBILITATE A SESIZARILOR NR. 9G/2017 ȘI NR. 9G-1/2017 8 (CONTRAVENȚII VAMALE) achitării incontestabile şi benevole a drepturilor de import datorate şi a penalităţilor calculate.” 18. Prevederile relevante ale Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 (M.O., 2009, nr.3-6, art.15) sunt următoarele: Articolul 17 Răspunderea contravenţională a persoanei juridice „… Persoana juridică răspunde contravenţional în cazul în care norma materială din partea specială a cărţii întâi prevede expres sancţionarea ei. […]” „[…] Articolul 287 Încălcarea regulilor vamale (13) Neachitarea în termen a drepturilor de import şi de export, precum şi alte acţiuni al căror rezultat este neachitarea plenară a taxelor vamale se sancţionează cu amendă de la 25 la 75 de unităţi convenţionale. […]” ÎN DREPT A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate 19. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul pretinde că prin reglementarea contravenţiilor vamale cu răspundere materială în Codul vamal legiuitorul nu a ținut cont că Codul contravenţional stabileşte principiile şi dispoziţiile generale şi speciale în materie contravenţională, determină faptele ce constituie contravenţii şi prevede procesul contravenţional şi sancţiunile contravenţionale. 20. În acest sens, autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că între articolul 231 pct.5) din Codul vamal, care stabileşte răspunderea pentru nerespectarea de către titularul regimului vamal suspensiv (cu excepţia regimului de tranzit) a termenelor, obligaţiilor şi condiţiilor stabilite pentru derularea şi încheierea acestui regim, şi articolul 287 alin.(13) din Codul contravenţional, care sancţionează neachitarea în termen a drepturilor de import şi de export, precum şi alte acţiuni al căror rezultat este neachitarea plenară a taxelor vamale, există o suprapunere de reglementare. În aşa fel, autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că se creează o incertitudine juridică pentru beneficiarul şi destinatarul legii. 21. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, normele contestate încălcă prevederile articolelor 1 alin.(3), 4, 7, 8, 15 şi 23 alin.(2) din Constituţie. DECIZIE DE INADMISIBILITATE A SESIZARILOR NR. 9G/2017 ȘI NR. 9G-1/2017 9 (CONTRAVENȚII VAMALE) B. Aprecierea Curţii 22. Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele. 23. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în speță a Codului vamal, ține de competența Curții Constituționale. 24. Curtea constată că sesizările privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicate de către avocatul Alexandru Bot în dosarele nr.05-3a-769-07072016 şi nr.05-2a-483-05052016, pendinte la Curtea de Apel Cahul, sunt formulate de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională. 25. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată. 26. Curtea reţine că o prevedere legală poate constitui obiect al jurisdicţiei constituţionale doar în cazul în care normele constituţionale invocate au incidenţă asupra normelor contestate, şi nicidecum compararea prevederilor mai multor legi între ele sau a dispoziţiilor cuprinse în aceeaşi lege şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. 27. Curtea observă că autorul excepției solicită controlul constituţionalităţii articolelor 231 și 232 din Codul vamal, care reglementează tipurile de contravenţii vamale cu răspundere materială şi sancţiunile corespunzătoare, invocând încălcarea articolelor 1 alin.(3), 4, 7, 8, 15 şi 23 alin.(2) din Constituţie. 28. Aşadar, în acest context, cu referire la pretinsa încălcare a articolului 1 alin.(3), care prevede că Republica Moldova este un stat de drept, a articolului 4, în conformitate cu care dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte; a articolului 7, ce consacră supremația Constituției; a articolului 8, care instituie respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale, precum și a articolului 15 din Constituție, ce garantează universalitatea drepturilor și libertăților, Curtea subliniază că acest norme comportă un caracter generic și constituie imperative de ordin general-obligatoriu, care stau la baza oricăror reglementări și nu pot constitui repere individuale și separate. 29. În partea ce ţine de pretinsa încălcare a articolului 23 alin.(2) din Constituţie [care presupune adoptarea de către legiuitor a unor legi DECIZIE DE INADMISIBILITATE A SESIZARILOR NR. 9G/2017 ȘI NR. 9G-1/2017 10 (CONTRAVENȚII VAMALE) accesibile, previzibile și clare], Curtea observă că autorul excepției a invocat că încălcările legislaţiei vamale care angajează răspunderea conform articolului 231 din Codul vamal, precum şi încălcările legislaţiei vamale susceptibile de răspundere contravenţională potrivit articolului 287 din Codul contravenţional, determină lipsa de previzibilitate. 30. În acest sens, Curtea notează că, potrivit articolului 229 din Codul vamal, persoanele fizice şi persoanele cu funcţie de răspundere sunt pasibile de răspundere contravenţională în conformitate cu prevederile Codului contravenţional, iar persoanele juridice şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui ca persoană juridică sunt pasibile de răspundere materială în conformitate cu prevederile Codului vamal. 31. Mai mult, în articolul 287 din Codul contravențional nu este prevăzută sancționarea persoanei juridice. Iar după cum rezultă din articolul 17 alin.(2) din Codul contravenţional, persoana juridică răspunde contravenţional în cazul în care norma materială prevede expres sancţionarea ei. 32. În consecinţă, Curtea reţine că legiuitorul a instituit criterii care permit efectuarea distincției la calificarea faptei în baza Codului vamal sau în baza Codului contravențional, şi anume în funcţie de subiectul răspunderii, neexistând suprapunere de reglementare şi negenerând incertitudine juridică pentru destinatarii legii. Prin urmare, alegația autorului privind încălcarea articolului 23 alin. (2) din Constituție este nefondată. 33. În această succesiune logică, Curtea notează că nu poate fi invocată nici încălcarea principiului non bis in idem. Pentru a constata încălcarea principiului menţionat (avându-se în vedere aspectul material al acestuia) este necesară întrunirea următoarelor condiţii: 1) identitatea faptelor, 2) unitatea subiectului și 3) unitatea relațiilor sociale protejate. Or, în speţă, ambele forme de răspundere – conform Codului vamal şi Codului contravenţional – au individualitatea lor distinctă în raport cu subiecţi diferiţi. 34. Adițional, Curtea constată că, în speţă, au fost aplicate prevederile articolului 231 pct.3), 5) și pct.8) din Codul vamal, care stabilesc răspunderea pentru nedeclararea, în termenele stabilite, a mărfurilor la import; nerespectarea de către titularul regimului vamal suspensiv (cu excepţia regimului de tranzit) a termenelor, obligaţiilor şi condiţiilor stabilite pentru derularea şi încheierea acestui regim; și pentru neachitarea drepturilor de import sau de export în termenele stabilite, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii. Concomitent, în litigiul principal, s-a aplicat şi articolul 232 alin.(1) lit.a) din Codul vamal, care stabilește sancțiunea pentru încălcările menționate. 35. Prin urmare, Curtea reţine că excepția de neconstituționalitate în partea ce ține de prevederile articolului 231 pct.1), pct.2), pct.4), pct.6), pct.61), pct.7), pct.9)-24) din Codul vamal, precum şi în partea articolului 232 alin.(1) lit.b)-j) şi alin.(2) din Codul vamal vizează o abordare in abstracto a problemelor de aplicare a legii care nu are legătură cu fondul DECIZIE DE INADMISIBILITATE A SESIZARILOR NR. 9G/2017 ȘI NR. 9G-1/2017 11 (CONTRAVENȚII VAMALE) litigiului principal, fiind o actio popularis, care este inoperabilă în cadrul rezolvării excepţiilor de neconstituţionalitate, spre deosebire de controlul ordinar al constituţionalităţii normelor. Or, normele enunţate nu sunt aplicabile în cauzele deduse judecăţii de către Curtea de Apel Cahul. 36. Curtea aminteşte că o condiţie obligatorie pentru ca instanţa de judecată să dispună ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate rezidă în verificarea dacă prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei (HCC nr.2 din 9 februarie 2016), ceea ce s-a omis în prezenta speţă. 37. Sintetizând cele reliefate supra, Curtea conchide că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale și al pct. 28 lit. d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională D E C I D E: 1. Se declară inadmisibile sesizările privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 231 și 232 din Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20 iulie 2000, ridicată de către avocatul Alexandru Bot, în dosarele nr.05-3a-769-07072016 și nr.05-2a483-05052016, pendinte la Curtea de Apel Cahul. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Preşedinte Chişinău, 19 ianuarie 2017 DCC nr. 6 Dosarul nr. 9g/2017 şi nr. 9g-1/2017
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ DECIZIE DE INADMISIBILITATE a sesizărilor nr. 9g/2017 și nr. 9g-1/2017 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 231 și 232 din Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 (contravenţii vamale)
