În continuare sunt analizate cinci încheieri recente ale Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, care clarifică aspecte esențiale de procedură penală, prescripție, cumul de pedepse, lege penală mai blândă și termenele de exercitare a recursului. Aceste soluții sunt de interes practic direct pentru avocați, procurori și judecători.
a) Cauza nr. 1ra-598/2025
Carențele de procedură din prima instanță sunt absorbite de rejudecarea în apel
CSJ a statuat că orice carență de procedură admisă în prima instanță este absorbită de reexaminarea fondului cauzei de către instanța de apel.
În consecință, temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 7) CPP („instanța nu a fost compusă potrivit legii”) vizează exclusiv constituirea instanței de apel, nu și a instanței de fond.
Această interpretare reafirmă rolul apelului ca veritabilă cale de reformare, care corectează neregularitățile procedurale ale primei instanțe, cu excepția celor ce țin de competența sau legalitatea instanței de apel.
🔗 Încheierea:
https://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=26719
b) Cauza nr. 1ra-486/2023
Suspendarea prescripției pe durata stării de urgență
CSJ a confirmat că, la calcularea termenului de tragere la răspundere penală, trebuie să se țină cont de suspendarea termenului de prescripție instituită prin actele Comisiei pentru Situații Excepționale, în măsura în care acestea nu au fost anulate.
Curtea a reținut că, în perioada stării de urgență generate de pandemia COVID-19 și ulterior de războiul din Ucraina, termenul de prescripție a fost suspendat în total pentru 100 de zile, aceste zile urmând a fi excluse din calculul prescripției.
🔗 Încheierea:
https://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=26739
c) Cauza nr. 1ra-1221/2023
Obligația cumulului pedepselor din sentințe diferite
Instanțele de fond și de apel sunt obligate să efectueze cumulul pedepselor stabilite prin sentințe diferite atunci când:
- este pronunțată ultima hotărâre, și
- acuzarea solicită motivat efectuarea cumulului.
Totuși, CSJ subliniază o condiție esențială:
➡ cumulul sentințelor este posibil doar dacă hotărârea anterioară este definitivă.
În lipsa caracterului definitiv al sentinței precedente, cumulul este inadmisibil.
🔗 Încheierea:
https://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=26726
d) Cauza nr. 1ra-508/2025
Determinarea legii penale mai blânde în funcție de minimul pedepsei
CSJ a clarificat criteriul de apreciere a legii penale mai blânde atunci când legea veche și legea nouă prevăd aceeași pedeapsă principală.
În speță:
- art. 326 alin. (1) Cod penal (legea nouă) prevede un minim al pedepsei închisorii de 3 luni;
- art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal (legea veche) prevedea un minim de 2 ani închisoare.
Prin urmare, legea nouă este mai blândă, criteriul decisiv fiind minimul special al pedepsei, nu maximul sau tipul sancțiunii.
🔗 Încheierea:
https://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=26720
e) Cauza nr. 1ra-1353/2023
Termenul de recurs și schimbarea avocatului
CSJ a stabilit următoarele reguli clare:
- dacă avocatul cunoștea data pronunțării deciziei motivate, termenul de recurs curge din ziua pronunțării, chiar dacă avocatul nu s-a prezentat la ședință;
- dacă termenul de recurs a expirat pentru inculpat, acesta este considerat expirat și pentru noul avocat;
- schimbarea avocatului nu determină:
- prelungirea termenului de recurs;
- curgerea unui nou termen de recurs.
Această soluție consolidează principiul securității raporturilor juridice și responsabilitatea profesională a apărătorului.
🔗 Încheierea:
https://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=26751
Concluzie
Aceste cinci încheieri reflectă o jurisprudență coerentă a Curții Supreme de Justiție în materie penală, cu impact direct asupra:
- strategiei de apărare,
- formulării căilor de atac,
- aplicării legii penale mai favorabile,
- calculării termenelor de prescripție și de recurs.
Pentru practicieni, ele constituie repere obligatorii de interpretare și aplicare a legii penale și procesual-penale.