Participarea avocatului prin videoconferință în procesul civil – între rezistență administrativă și deschidere instituțională
Digitalizarea justiției nu mai este un concept teoretic. Este o realitate normativă și instituțională în Republica Moldova. Totuși, practica a demonstrat că, în lipsa unei interpretări unitare, chiar și instrumentele tehnice existente pot deveni sursă de blocaj procedural.
1. Răspunsul Agenției Digitalizare în Justiție
Prin scrisoarea nr. 01.4/1649 din 11 iunie 2025, Agenția Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească (ADJAJ) a comunicat că în instanțele naționale este utilizată aplicația „TrueConf”, în baza unei licențe oficiale, pentru desfășurarea ședințelor la distanță Colta Andrei zoom videoconferi….
Totodată, Agenția a subliniat că:
- videoconferințele se desfășoară în temeiul cererii depuse iar art. 213 CPC se aplică numai participanților la proces și nu avocațiloir;
- ADJAJ nu poate interveni în actul de justiție dar recomandă folosirea videoconferinței;
- eventualele abateri disciplinare ale judecătorilor pot fi sesizate Colegiului disciplinar din cadrul CSM Colta Andrei zoom videoconferi….
Poziția instituției este corectă din perspectiva separației competențelor: administrarea tehnică aparține Agenției, iar decizia procesuală aparține exclusiv judecătorului.
2. Hotărârea Plenului CSM nr. 553/41 din 21 octombrie 2025
Situația a fost clarificată prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 553/41 din 21 octombrie 2025 CSM.
CSM a constatat existența unei practici neunitare:
- unii judecători admiteau participarea avocaților prin videoconferință;
- alții respingeau cererile, invocând că art. 213 CPC nu se referă expres la avocați;
- unii utilizau aplicații externe precum Zoom.
Prin interpretare sistemică a art. 18, 55, 75 și 213 CPC, CSM a reținut că:
- avocatul este reprezentant al părții și nu este participant obligat să apare potrivit art. 213 CPC al RM;
- participarea prin videoconferință nu afectează drepturile procesuale;
- digitalizarea este compatibilă cu art. 6 CEDO;
- utilizarea sistemului oficial (TrueConf) este necesară din considerente de securitate a datelor.
În final, cu 11 voturi „pro”, Plenul CSM a recomandat judecătorilor să admită participarea avocaților prin videoconferință, la cererea părții, dacă instanța dispune de mijloace tehnice CSM.
3. Problema juridică reală
Art. 213 alin. (3) CPC enumeră expres anumite situații (aflarea peste hotare, penitenciar, instituție medicală etc.). Textul nu menționează avocatul.
Însă:
- avocatul nu este „participant” în sens probatoriu (art. 131 CPC);
- el nu depune explicații ca probă, ci exercită reprezentarea;
- dreptul părții de a-și alege avocatul este garantat de art. 8 CPC.
Prin urmare, participarea prin videoconferință este o chestiune de modalitate de exercitare a apărării, nu de administrare a probelor.
4. Consecințe practice
Refuzul sistematic al participării prin videoconferință poate genera:
- amânări repetate;
- costuri disproporționate;
- limitarea indirectă a dreptului la avocat ales;
- afectarea termenului rezonabil.
Hotărârea CSM stabilește un standard administrativ clar:
- Dacă instanța are capacitate tehnică, cererea trebuie examinată favorabil.
- Conexiunea se realizează prin sistemul oficial, prin intermediul ADJAJ.
- Decizia rămâne procesuală, dar recomandarea CSM creează un cadru de uniformizare.
5. Concluzie
Digitalizarea nu este un privilegiu, ci un instrument de eficientizare a justiției.
Participarea avocatului prin videoconferință:
- nu afectează nemijlocirea probelor,
- nu diminuează contradictorialitatea,
- nu subminează independența judecătorului,
- este compatibilă cu standardele europene.
După Hotărârea nr. 553/41 a CSM, problema nu mai este una de legalitate, ci de aplicare uniformă.
Într-un sistem judiciar modern, tehnologia trebuie să reducă obstacolele procedurale, nu să le creeze.