„Cererea de chemare în judecată” este actul procedural prin care o persoană sesizează instanța competentă pentru apărarea unui drept sau interes legitim (inclusiv pentru constatare). Conținutul ei este strict reglementat (datele instanței, părțile, pretențiile, faptele și temeiul de drept, probele, valoarea acțiunii când e evaluabilă, mențiuni despre procedura prealabilă dacă este obligatorie, anexele și semnătura). Instanța competentă se stabilește, de regulă, după domiciliul/sediul pârâtului, dar există competență la alegerea reclamantului (ex.: protecția consumatorului, muncă, prejudiciu) și competență excepțională pentru litigii legate de bunuri imobile (locul situării bunului).
Pentru intentarea procesului civil se achită atât taxa de stat (calculată diferit în funcție de natura/valoarea pretenției), cât și taxa de timbru (sumă fixă). Comunicarea cererii și a actelor către pârât este, în principal, realizată de instanță prin mijloace care asigură confirmarea primirii (inclusiv poștă recomandată, executor, mijloace electronice/PIGD). Pârâtul are obligația depunerii „referinței” și a probelor în termenul stabilit de judecător, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai prezenta probe.
Definiție și natură juridică
Codul de procedură civilă (CPC) pornește de la ideea că orice persoană care pretinde un drept împotriva alteia sau dorește constatarea existenței/inexistenței unui drept trebuie să depună, la instanța competentă, o cerere de chemare în judecată. Din perspectivă juridico-procedurală, cererea este actul de sesizare a instanței și „configurează” cadrul litigiului: ce se cere (obiectul/pretențiile), împotriva cui (pârâtul), pe ce bază (fapte și drept), cu ce suport probator (probele invocate).
Practic, acest act determină și pașii imediat următori: repartizarea aleatorie a cauzei (în termen de 24 ore) și verificarea/acceptarea cererii (de regulă, în 5 zile de la repartizare), cu posibilitatea ca judecătorul să dispună măsuri de asigurare a acțiunii și a probelor.
Conținutul cererii și actele anexate
CPC distinge între elementele care trebuie indicate (alin. (2)) și date/demersuri suplimentare care pot fi incluse dacă sunt utile soluționării cauzei (alin. (3)). Cererea poate include mai multe pretenții conexe (legate prin temeiuri ori probe).
Checklist orientativ al conținutului cererii
| Element în cerere | Obligatoriu în CPC | Observații practice |
|---|---|---|
| Instanța căreia i se adresează | Da | Menționați și sediul dacă instanța are mai multe sedii. |
| Reclamant: nume/denumire, domiciliu/sediu | Da | Pentru persoană juridică: includeți și datele bancare, codul fiscal; iar dacă depune reprezentantul – datele reprezentantului. |
| Date de contact reclamant | Da (telefon; pentru PJ și e-mail înregistrat în PIGD) | Ajută la comunicări rapide; pentru anumite categorii comunicarea se face în PIGD. |
| Pârât: nume/denumire, domiciliu/sediu | Da | Dacă aveți date de contact ale pârâtului, le includeți. |
| Reprezentant (dacă există): nume, adresă, contact, e-mail PIGD | Da, dacă există reprezentant | Indicați clar temeiul reprezentării (avocat/mandatar). |
| Esența încălcării/pericolul de încălcare; pretențiile | Da | Formulați capetele de cerere clar și executoriu. |
| Circumstanțe de fapt și de drept + probele disponibile | Da | CPC cere indicarea probelor disponibile la momentul depunerii. |
| Liste: probe anexate/probe reclamate; cereri (expertiză, reclamare probe etc.) | Da (listele) | Cererile de tip „reclamare probe/expertiză” pot fi depuse odată cu cererea sau la pregătirea cauzei. |
| Valoarea acțiunii (dacă evaluabilă) | Da | Influențează taxa de stat; instanța poate verifica dacă valoarea e vădit nerealistă. |
| Mențiuni despre procedura prealabilă (dacă e obligatorie) | Da | Lipsa poate duce la restituire/scoatere de pe rol (în funcție de situație). |
| Lista documentelor anexate | Da | Includeți un inventar numerotat. |
| Semnătura | Da | Denumirea greșită a cererii nu o face nulă, dacă e clar ce se solicită. |
| IDNP/IDNO | Nu este enumerat ca element expres în art. 166 CPC | Poate fi util dacă e cunoscut, dar atenție la protecția datelor. CPC cere IDNP/IDNO explicit în „referința” pârâtului. |
Acte care se anexează (documente „de bază”)
CPC cere, între altele: copii ale cererii și înscrisurilor pentru pârâți/intervenienți (certificate de parte); dovada plății taxei de stat; înscrisurile care confirmă circumstanțele invocate; dovada procedurii prealabile dacă e impusă; actul care confirmă împuternicirea reprezentantului; precum și copii ale cererilor incidentale (reclamare probe, expertiză etc.).
În plus, dacă înscrisurile sunt într-o limbă străină, instanța poate dispune prezentarea traducerii în condițiile legii.
Instanța competentă și unde se depune
Competența materială
CPC consacră competența generală a judecătoriilor: ele soluționează în fond toate cauzele civile, dacă legea nu prevede altfel. În practică, reclamantul se raportează la judecătoriile existente și la sediile lor (de ex., judecătorii cu sedii multiple), listate oficial de Ministerul Justiției.
Notă de actualitate: deși CPC conține o normă despre „Judecătoria Comercială de Circumscripție”, Legea privind reorganizarea instanțelor judecătorești prevede încetarea activității ei (și a Judecătoriei Militare) de la 1 aprilie 2017, iar cererile aferente se depun „la instanțele judecătorești conform competenței teritoriale”.
Competența teritorială (regula generală, alternativă, excepțională)
În materia civilă, competența teritorială se stabilește în principal pe domiciliul/sediul pârâtului (cu posibilitatea alegerii între sediile instanței din raza relevantă). CPC oferă însă multiple opțiuni alternative (la alegerea reclamantului) și reguli excepționale.
| Tip de regulă | Temei (CPC) | Ideea-cheie | Exemple utile pentru site |
|---|---|---|---|
| Generală | art. 38 | Domiciliul (PF) / sediul (PJ) pârâtului | „Dau în judecată o persoană fizică” → depun la instanța din raza domiciliului pârâtului. |
| La alegerea reclamantului | art. 39 | Reclamantul poate alege între mai multe instanțe permise de lege | Consumatorul poate alege: domiciliul său sau locul încheierii/executării contractului. |
| Excepțională | art. 40 | Anumite litigii se depun la instanța „legată” de obiect (de regulă, localizarea bunului) | Drepturi asupra terenurilor/caselor ori ridicarea sechestrului pe bunuri → instanța de la locul aflării bunului. |
| Mai mulți pârâți / conexitate | art. 42 | În anumite situații puteți alege una dintre instanțele competente | Mai mulți pârâți cu domiciliate diferite → alegeți instanța de la domiciliul unuia dintre ei. |
Exemplu de diferențiere pentru contencios administrativ
Dacă litigiul vizează o activitate administrativă (act administrativ, refuz etc.), procedura este guvernată de Codul administrativ: acțiunea se depune, de regulă, la instanța în a cărei rază se află sediul autorității publice pârâte (cu reguli speciale în lege). Codul administrativ are și propriile cerințe de anexare (ex.: copia actului administrativ contestat și a deciziei pe cererea prealabilă, când e aplicabilă).
Taxa de stat și taxa de timbru
Ce se plătește și cum se calculează
Legea taxei de stat definește două plăți distincte:
- Taxa de timbru: se percepe o singură dată pentru intentarea procesului civil (și pentru alte proceduri indicate) și are cuantum fix de 200 lei.
- Taxa de stat (pentru cererea de chemare în judecată): cuantumurile sunt în Anexa nr. 1; pentru litigiile patrimoniale se aplică un mecanism procentual/progresiv (în tranșe), iar pentru multe cereri nepatrimoniale există sume fixe (ex.: „nepatrimonial” – 250 lei; divorț – 500 lei).
Mecanism (orientativ) pentru litigii patrimoniale: de la 5% (cu minime diferite PF/PJ) pentru valori mici, până la formule progressive în tranșe (ex.: 250 lei + 4% peste prag; 2050 lei + 3% peste prag etc.). Pentru verificarea „la zi”, consultați Anexa nr. 1 a legii în redacția actuală (legea indică explicit modificări și data intrării lor în vigoare).
Scutiri, amânare, eșalonare
Scutirile de taxă (stat și timbru) sunt prevăzute în Anexa nr. 2; în plus, judecătorul poate scuti (integral/parțial) persoana, în funcție de situația materială și probele prezentate, inclusiv de taxa de timbru. Separat, CPC prevede posibilitatea ca judecătorul să soluționeze, înainte de acceptarea cererii, demersurile privind amânarea/eșalonarea taxei de stat; dacă reclamantul nu achită taxa de stat în termen, instanța poate scoate cererea de pe rol.
Procedura de plată și dovada plății
Taxa de stat se achită în monedă națională prin transfer, electronic sau numerar; dovada se face inclusiv prin confirmarea MPay (chitanță). Legea distinge destinația: taxa de stat se varsă la bugetul de stat, iar taxa de timbru se achită în contul instanțelor de judecată. Pentru plăți online, serviciul guvernamental MPay are pagini dedicate inclusiv pentru taxa de timbru și taxa de stat la depunerea cererilor de chemare în judecată.
Consecințele neplății și restituiri
Dovada achitării taxei de stat este anexă obligatorie la cererea de chemare în judecată. Dacă cererea nu respectă cerințele (inclusiv anexele obligatorii), instanța poate acorda un termen pentru înlăturarea neajunsurilor; în lipsa remedierii, cererea nu se consideră depusă și se restituie.
Restituirea: legea prevede situații tipice când se restituie taxa de stat (ex.: cererea a fost refuzată/restituită; s-a plătit în plus), iar taxa de timbru se restituie doar în cazuri limitate (ex.: plata în plus; persoana era scutită; cererea nu a fost depusă; plata în contul altei instanțe).
Comunicarea către pârât, termene și momentul „jurisdicției” practice
Cum ajunge cererea la pârât și cum se dovedește comunicarea
CPC prevede că cererea și actele de procedură se comunică participanților contra semnătură, inclusiv: prin persoană împuternicită; prin poștă cu scrisoare recomandată și aviz de primire; prin biroul executorului; la adresa electronică indicată/înregistrată în PIGD; sau prin alte mijloace ce permit confirmarea primirii. Pentru autorități publice, persoane juridice de drept privat și avocați, comunicarea se face prin PIGD, iar actele expediate astfel se consideră comunicate.
Odată cu citația/înștiințarea, judecătorul trimite pârâtului copiile documentelor depuse în judecată (iar reclamantului – copia referinței, dacă pârâtul a depus-o). În cauze urgente sunt admise și notificări prin telefon și la adresa electronică înregistrată în PIGD, dacă se poate confirma înmânarea/primirea.
Termene relevante pentru apărare și „referința” pârâtului
În faza de pregătire, judecătorul fixează data până la care pârâtul trebuie să prezinte „referința” și toate probele necesare; depunerea referinței este obligatorie, iar nedepunerea în termen atrage decăderea din dreptul de a mai prezenta probe (dacă legea nu prevede altfel). CPC cere ca termenul primei ședințe să fie stabilit astfel încât pârâtul să aibă cel puțin 15 zile de la primirea citației pentru a-și pregăti apărarea (5 zile în procese urgente).
Când și cum „obține instanța jurisdicția” asupra pârâtului
Din punct de vedere procedural, instanța dobândește controlul cauzei din momentul sesizării și al acceptării cererii: dosarul se repartizează în 24 de ore, iar judecătorul acceptă cererea, în principiu, în 5 zile de la repartizare; anterior sau concomitent poate dispune măsuri de asigurare (inclusiv înainte ca pârâtul să fi primit actele), dacă sunt îndeplinite condițiile legii. Din perspectivă practică a dreptului la apărare, efectele procedurale „individuale” pentru pârât (termene, obligația de referință, pregătirea apărării) sunt legate de comunicarea legală a actelor către el.
Pârâtul poate invoca excepții de procedură (inclusiv legate de competență) în referință. Dacă pe parcurs se constată încălcarea normelor de competență, CPC prevede mecanisme de strămutare/conexare și soluționare a conflictelor de competență.
A[Depunerea cererii + taxe] --> B[Repartizare aleatorie (≈24h)]
B --> C[Verificare si acceptare / remediere neajunsuri (≈5 zile)]
C --> D[Comunicare catre parat: copii + citatie (posta / executor / PIGD)]
D --> E[Termen pentru referinta + probe, stabilit de judecator]
E --> F[Paratul depune referinta (sau risca decaderea din probe)]
F --> G[Primul termen / prima sedinta]Sfaturi procedurale, capcane frecvente și model de structură
Capcane întâlnite des
- Depunerea la instanță necompetentă teritorial (ex.: imobil → trebuia locul bunului).
- Lipsa copiilor pentru pârâți/intervenienți sau lipsa certificării copiilor „conform cu originalul”.
- Omiterea dovezii taxei de stat (și, în practică, a taxei de timbru) la depunere.
- Valoarea acțiunii indicată nerealist (poate genera clarificări și recalcule ale taxei).
- Neindicarea/neasumarea procedurii prealabile obligatorii, când legea/contractul o cere.
- Pentru reclamanți persoane juridice sau persoane asistate de avocat: nerespectarea cerinței privind depunerea prin PIGD cu semnătură electronică avansată calificată (când este aplicabil).
Model scurt de structură a cererii
Către: [Denumirea instanței competente]
Reclamant: [Nume/denumire], [domiciliu/sediu], [telefon], [e-mail]; (pentru PJ: [cod fiscal], [cont bancar])
Reprezentant (dacă este cazul): [nume], [adresă], [telefon], [e-mail/PIGD]; atașez [mandat/procură]
Pârât: [Nume/denumire], [domiciliu/sediu], (dacă se cunosc: [telefon/e-mail])Cerere de chemare în judecată
Obiect: [ce solicit concret: obligare / constatare / anulare etc.]
Valoarea acțiunii: [suma] (dacă este evaluabilă)Situația de fapt: (1) [descriere cronologică a faptelor relevante] (2) [ce obligație/drept s-a încălcat]
Încadrarea juridică: [normele materiale aplicabile] + [temei procedural – art. 166 CPC]
Probe: [înscrisuri], [martori], [expertiză – dacă se solicită], [alte probe]Solicit instanței:
- să admită acțiunea;
- să dispună [măsura concretă];
- să încaseze cheltuieli de judecată, conform legii.
Anexe: (lista numerotată)
Data, semnătura
Structura de mai sus reflectă elementele cerute de CPC privind cuprinsul cererii și anexele obligatorii.
Tabel: documente uzuale de anexat
| Anexă / document | De regulă necesar | Temei principal |
|---|---|---|
| Copii ale cererii + copii ale înscrisurilor (pentru pârâți/intervenienți + instanță), certificate de parte | Da | CPC art. 167 alin. (1) lit. a) |
| Dovada achitării taxei de stat | Da | CPC art. 167 alin. (1) lit. b) |
| Dovada achitării taxei de timbru (în practică, odată cu intentarea) | Da | Legea nr. 213/2023 art. 2 și art. 6 |
| Înscrisuri care confirmă faptele invocate (contracte, acte, corespondență etc.) | De regulă | CPC art. 167 alin. (1) lit. c) |
| Dovada procedurii prealabile (dacă e obligatorie) | Depinde | CPC art. 167 alin. (1) lit. d) |
| Mandat/procură/act de împuternicire a reprezentantului | Dacă există reprezentant | CPC art. 167 alin. (1) lit. e) |
| Traduceri (dacă înscrisurile sunt în altă limbă) | Depinde | CPC art. 167 alin. (1) lit. a) |
| Cereri incidentale (reclamare probe, expertiză etc.) – copii | Depinde | CPC art. 167 alin. (1) lit. f)–i) |
(linkuri):
- CPC (pdf, legis.md): https://www.legis.md/cautare/downloadpdf/94194
- Legea nr. 213/2023 (taxa de stat + taxa de timbru): https://www.legis.md/cautare/downloadpdf/150744
- Legea nr. 76/2016 (reorganizarea instanțelor): https://www.legis.md/cautare/downloadpdf/93527
- Codul administrativ (CA116/2018): https://www.legis.md/cautare/downloadpdf/124406
- Lista instanțelor (Ministerul Justiției): https://www.justice.gov.md/ro/content/lista-si-adresele-de-contact-instantelor-judecatoresti
- MPay – taxa de timbru: https://mpay.gov.md/Services/Service/AAJ10
- MPay – taxa de stat la depunerea cererii de chemare în judecată: https://mpay.gov.md/Services/Service/AAIJ2
Material informativ; pentru situații concrete, este recomandabilă consultarea unui avocat sau a surselor oficiale în redacția actuală.