Curtea Supremă de Justiție a pronunțat recent mai multe încheieri importante în materie penală, care clarifică aplicarea unor norme din Codul penal și Codul de procedură penală. Aceste soluții oferă orientări relevante pentru practicienii dreptului privind calificarea juridică a faptelor, răspunderea pentru acțiunile reprezentanților, ridicarea excepțiilor de neconstituționalitate și aprecierea despăgubirilor morale.
1. Diferența dintre dezorganizarea activității penitenciarului și nesupunerea prin violență
Cauza nr. 1ra-162/2024
Curtea Supremă de Justiție a explicat delimitarea dintre infracțiunea prevăzută de art. 286 Cod penal – dezorganizarea activității penitenciarelor și cea prevăzută de art. 321 Cod penal – nesupunerea prin violență cerințelor administrației penitenciarelor.
În cauză, un deținut a refuzat să predea un telefon mobil la solicitarea angajaților penitenciarului. După ce tensiunile legate de telefon au fost aplanate, iar telefonul nu a fost ridicat, condamnatul a escaladat un gard de aproximativ 2 metri și a sărit în spatele unui colaborator al penitenciarului, lovindu-l cu piciorul în cap. În apropiere se aflau și alți deținuți care anterior interveniseră în favoarea condamnatului.
CSJ a reținut că fapta nu poate fi încadrată la art. 321 Cod penal, deoarece agresiunea a avut loc după încetarea conflictului privind executarea unei cerințe a administrației penitenciarului și a fost comisă din inițiativa condamnatului, când colaboratorii nu îi mai solicitau nimic.
Încheierea poate fi consultată aici:
https://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=26818
2. Răspunderea penală pentru fals în declarații atunci când acțiunea este realizată prin reprezentant
Cauza nr. 1ra-1623/23
Un proprietar al unui imobil învecinat a fost condamnat pentru fals în declarații (art. 352¹ Cod penal) după ce avocatul căruia i-a acordat procură a solicitat la organul cadastral înregistrarea dreptului de proprietate asupra unui imobil adiacent.
În privința acelui imobil exista deja o hotărâre judecătorească irevocabilă care stabilea că acesta aparține altei persoane.
Apărarea a solicitat achitarea inculpatului pe motiv că cererea la organul cadastral nu a fost depusă personal de acesta, ci de reprezentantul său.
CSJ a respins recursul și a stabilit că:
- acțiunile reprezentantului pot fi imputate beneficiarului dreptului, atunci când reprezentantul acționează la indicația acestuia;
- beneficiarul a fost implicat în pregătirea documentelor necesare pentru înregistrarea dreptului;
- faptul că organul de urmărire penală nu a reținut coparticiparea reprezentantului nu înlătură răspunderea penală a beneficiarului.
Încheierea poate fi consultată aici:
https://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=26823
3. Ridicarea excepției de neconstituționalitate în faza recursului
Cauza nr. 1ra-86/26
În această cauză, recurentul a solicitat pentru prima dată la Curtea Supremă de Justiție ridicarea unei excepții de neconstituționalitate privind o normă penală.
CSJ a explicat limitele competenței sale în această materie. Potrivit art. 7 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța supremă poate ridica o excepție de neconstituționalitate doar în procesul judecării cauzei, adică în cadrul recursurilor considerate admisibile.
În speță:
- recursul a fost declarat inadmisibil;
- argumentul invocat în susținerea excepției nu a fost ridicat nici în prima instanță, nici în apel.
Prin urmare, CSJ a concluzionat că excepția de neconstituționalitate nu poate fi transmisă Curții Constituționale în această situație.
Instanța a subliniat că ridicarea unei excepții de neconstituționalitate direct în recurs depinde de existența unor șanse reale de admitere a recursului, motiv pentru care este recomandabil ca aceste excepții să fie invocate încă în fazele anterioare ale procesului.
Încheierea poate fi consultată aici:
https://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=26845
4. Despăgubirea pentru prejudiciu moral în cazul actelor de huliganism
Cauza nr. 1ra-1311/2023
În această cauză, CSJ a examinat proporționalitatea despăgubirilor acordate pentru prejudiciul moral cauzat prin acte de huliganism.
Victima a suferit:
- traumă cranio-cerebrală închisă,
- comoție cerebrală,
- edeme și echimoze pe corp.
Instanțele inferioare au acordat 20.000 lei cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral.
Curtea Supremă de Justiție a stabilit că suma acordată nu este disproporționat de mică, confirmând soluția instanțelor inferioare.
Încheierea poate fi consultată aici:
https://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=26790
Concluzie
Aceste hotărâri ale Curții Supremă de Justiție evidențiază mai multe principii importante ale dreptului penal și procesual penal:
- delimitarea corectă a calificării juridice a faptelor;
- răspunderea penală pentru acțiuni realizate prin reprezentanți;
- limitele procedurale ale ridicării excepțiilor de neconstituționalitate;
- criteriile de apreciere a despăgubirilor morale în cauzele penale.
Practica recentă a instanței supreme contribuie astfel la uniformizarea aplicării legii și la clarificarea unor aspecte procedurale relevante pentru sistemul judiciar.