Recent, Curtea Supremă de Justiție a pronunțat trei hotărâri importante în cauze conexe corupției, care clarifică aspecte esențiale privind aplicarea normelor penale, în special în materia falsului în acte publice și a confiscării speciale.
1. Falsul în acte publice: necesitatea probării interesului personal
Două dintre cauze (nr. 1ra-1290/23 și 1ra-1511/23) au vizat acuzații întemeiate pe Articolul 332 Cod penal al Republicii Moldova.
Situația de fapt
- În prima cauză, un angajat al primăriei a emis un certificat care indica o datorie de 10 ori mai mare decât cea reală, ceea ce a dus la inițierea procedurii de insolvabilitate.
- În a doua cauză, au fost emise certificate fictive care permiteau exportul de nuci, confirmând existența unor livezi inexistente.
În ambele cazuri, instanțele inferioare au pronunțat condamnări, deși acuzarea nu a demonstrat existența interesului material sau personal al inculpaților.
Constatările CSJ
Curtea a stabilit un principiu clar:
- Existența falsului nu este suficientă pentru atragerea răspunderii penale.
- Este obligatorie probarea unui interes material sau personal al persoanei publice.
- Acest interes:
- nu poate fi prezumat,
- trebuie demonstrat prin probe,
- poate fi dedus inclusiv indirect, dar trebuie să rezulte că făptuitorul a acționat în scop propriu.
CSJ a subliniat că:
- acțiunile realizate exclusiv în interesul altor persoane nu constituie interes personal;
- simpla facilitare a unor terți, fără impact asupra situației personale a funcționarului, nu este suficientă.
În lipsa acestui element, fapta nu poate fi încadrată conform art. 332 Cod penal și poate atrage doar răspundere contravențională.
2. Obligația instanțelor de a respecta indicațiile CSJ
În cauza nr. 1ra-1290/23, CSJ a remarcat o problemă procedurală gravă:
- cauza fusese anterior trimisă la rejudecare cu indicația expresă de a clarifica existența interesului personal;
- instanța de apel a ignorat această obligație și a repetat motivarea anterioară.
Curtea a reiterat că:
- indicațiile date la rejudecare sunt obligatorii, în măsura în care situația de fapt nu s-a modificat;
- neexecutarea acestora reprezintă o încălcare a principiului legalității și a autorității instanței supreme.
3. Confiscarea specială și principiul proporționalității
A treia cauză a vizat o acuzație de luare de mită în temeiul Articolul 333 Cod penal al Republicii Moldova.
Situația de fapt
- inculpatul a primit 2.000 euro sub controlul CNA;
- ulterior, a restituit integral suma;
- cu toate acestea, prima instanță a dispus confiscarea încă o dată a aceleiași sume.
Poziția CSJ
Curtea a casat această soluție și a stabilit:
- confiscarea specială nu poate avea caracter de dublă sancțiune;
- dacă bunul a fost deja restituit, confiscarea contravalorii devine o sancțiune pecuniară suplimentară;
- aceasta contravine principiului proporționalității.
Prin urmare:
- confiscarea trebuie aplicată strict ca măsură de recuperare a bunului provenit din infracțiune, nu ca pedeapsă suplimentară.
Concluzii
Aceste hotărâri marchează o orientare clară a Curții Supreme de Justiție:
- Răspunderea penală nu poate fi angajată formal, doar pe baza existenței unei fapte ilicite — este necesară întrunirea tuturor elementelor constitutive.
- Interesul personal reprezintă un element esențial în infracțiunile de serviciu și trebuie demonstrat riguros.
- Instanțele inferioare sunt obligate să respecte indicațiile CSJ, iar ignorarea acestora afectează legalitatea procesului.
- Confiscarea specială trebuie aplicată proporțional, fără a se transforma într-o sancțiune dublă.
Prin aceste decizii, CSJ consolidează standardele de legalitate și protecția împotriva abuzurilor în aplicarea dreptului penal, contribuind la o practică judiciară mai coerentă și previzibilă.