Periodic apar inițiative privind modificarea regulilor vamale aplicabile persoanelor fizice. Una dintre cele mai discutate măsuri este reducerea valorii mărfurilor care pot fi introduse în Republica Moldova fără plata taxelor vamale și fără formalități suplimentare de vămuire.
La prima vedere, o asemenea măsură poate părea o soluție pentru creșterea încasărilor la buget și combaterea importurilor comerciale mascate drept bunuri personale. În realitate însă, efectele ei vor fi resimțite în primul rând de cetățenii obișnuiți.
În primul rând, oamenii care revin din străinătate vor plăti mai mult. Produsele cumpărate pentru familie – haine, încălțăminte, electrocasnice, telefoane, jucării sau alte obiecte de uz personal – pot depăși cu ușurință noul plafon. Diferența va trebui declarată și taxată.
În al doilea rând, timpul petrecut la frontieră va crește. Mai multe persoane vor fi obligate să completeze declarații vamale, să prezinte acte de proveniență și facturi, iar funcționarii vamali vor avea de verificat un număr mai mare de bunuri. Acest lucru poate însemna cozi mai lungi și proceduri mai complicate.
În al treilea rând, costurile administrative vor crește atât pentru stat, cât și pentru cetățeni. Pentru unele persoane, taxele și timpul pierdut pot ajunge să fie mai mari decât valoarea bunurilor pentru care se achită aceste taxe.
O altă consecință posibilă este stimularea economiei informale. Atunci când regulile devin excesiv de restrictive, există riscul ca unele persoane să încerce să evite declararea bunurilor sau să recurgă la metode neoficiale pentru introducerea acestora în țară. Astfel, măsura poate avea efectul opus celui urmărit.
Nu trebuie ignorat nici impactul asupra diasporei. Mii de moldoveni care muncesc peste hotare vin acasă cu cadouri pentru copii, părinți sau rude. Pentru mulți dintre ei, aceste bunuri nu reprezintă activitate comercială, ci un sprijin oferit familiei. Impunerea unor taxe suplimentare poate fi percepută ca o povară aplicată tocmai celor care contribuie semnificativ la economia Republicii Moldova prin remitențe.
Desigur, statul are dreptul și obligația de a combate importurile comerciale ilegale și evaziunea fiscală. Însă soluțiile trebuie să fie proporționale și bine țintite. Problema nu este cetățeanul care aduce câteva bunuri pentru uz personal, ci persoanele care desfășoară activități comerciale sub aparența importurilor personale.
De aceea, înainte de reducerea plafonului neimpozabil, autoritățile ar trebui să răspundă la câteva întrebări esențiale:
Care este impactul economic real al măsurii?
Cât va încasa suplimentar bugetul de stat?
Cât vor costa procedurile suplimentare de control și vămuire?
Câți cetățeni vor fi afectați anual?
Există alternative mai eficiente pentru combaterea fraudelor vamale fără a împovăra cetățenii de bună-credință?
Politicile fiscale și vamale trebuie să găsească un echilibru între interesul statului de a colecta venituri și dreptul cetățenilor de a circula și de a introduce bunuri pentru uz personal fără bariere disproporționate.
Într-un stat modern, lupta împotriva fraudei nu trebuie să transforme fiecare călător într-un potențial suspect și nici să descurajeze cetățenii care revin acasă cu bunuri cumpărate legal.