Sistemul „e‑Dosar judiciar” din Republica Moldova nu este o bază de date publică a tuturor dosarelor instanțelor. El este un subsistem al infrastructurii judiciare informatizate, conectat la Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor, destinat depunerii electronice a cererilor, comunicării actelor, consultării materialelor și administrării online a unui dosar de către participanții autorizați. Publicul interacționează în principal cu Portalul Național al Instanțelor de Judecată, unde poate găsi informații despre ședințe și hotărârile eligibile pentru publicare, nu cu e‑Dosar propriu-zis.
Dezvoltarea tehnică a început cel târziu în perioada 2015–2016, cadrul conceptual a fost aprobat în 2017, iar testarea în instanțe a început în 2018. Au urmat pilotul de la Cahul din 2019, relansarea în Bălți și Ungheni în 2022 și extinderi succesive în 2023–2025. La 6 august 2026, sistemul este disponibil geografic în toate instanțele naționale, dar se află încă juridic într-un regim de pilotare, prelungit până la 31 decembrie 2026. Acoperirea tehnică națională nu înseamnă folosire generalizată, obligatorie sau exclusiv electronică.
Datele oficiale arată dimensiunea decalajului dintre instalare și utilizare: în 2025 au fost înregistrate 1.097 de solicitări de acces și numai 346 de cereri depuse prin e‑Dosar, dintr-un total de 201.614 cereri judiciare — aproximativ 0,17%. Raportul final de evaluare a Strategiei sectorului justiției califică expres utilizarea drept redusă, deși sistemul fusese extins tehnic la nivel național.
Principala problemă nu mai este, așadar, absența platformei, ci faptul că normele procedurale, fluxurile administrative și cultura organizațională au rămas în mare măsură construite în jurul dosarului pe hârtie. În evaluarea utilizatorilor au fost semnalate autorizări întârziate sau refuzate, documente neîncărcate, solicitarea dublării depunerilor pe hârtie, interfețe neprietenoase, dificultăți de semnare și scanare, vizibilitate incompletă între gradele de jurisdicție și lipsa accesului automat al avocatului la toate dosarele în care este deja înregistrat ca reprezentant.
În privința transparenței trebuie făcută o distincție esențială. Dosarele complete nu sunt și nu ar trebui să devină, ca regulă, publice integral, deoarece cuprind probe, date de identificare, informații medicale, comerciale, familiale, date despre minori, victime și martori. Hotărârile judecătorești, în schimb, sunt supuse unui regim legal amplu de publicare. Datele Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești pentru trimestrul al patrulea din 2025 arată că 151.165 dintre cele 151.634 de hotărâri marcate ca disponibile pentru publicare au fost efectiv publicate, adică 99,69%. Problema reală este că nu toate actele sunt eligibile sau marcate pentru publicare, anonimizarea rămâne neuniformă, iar majoritatea încheierilor pur procedurale nu se publică.
Avocații nu au acces la toate cauzele pendinte deoarece dreptul lor de consultare este derivat din calitatea de reprezentant sau apărător într-un anumit dosar. Un avocat nu dobândește, prin simpla apartenență la profesie, un drept de a consulta probele și înscrisurile tuturor justițiabililor. Această limitare este justificată prin normele de procedură, confidențialitate, protecția datelor și secretul profesional; totuși, forma actuală de implementare — inclusiv autorizarea manuală dosar cu dosar — este mai restrictivă și mai lentă decât ar impune aceste obiective legitime.
Concluzia centrală este că Moldova nu are nevoie de publicarea nefiltrată a dosarelor complete și nici de acces universal al tuturor avocaților la toate cauzele. Are nevoie de trei regimuri clar separate: acces public extins la metadate și jurisprudență anonimizată; acces complet și automat pentru participanții autentificați la propriile dosare; acces controlat, justificat și auditat pentru cercetători, jurnaliști și alte persoane cu interes legitim.
Evoluția și cadrul juridic
Cronologia principalelor acte și etape
| Perioada | Actul sau evenimentul | Semnificația juridică și instituțională |
|---|---|---|
| 2015–2016 | Dezvoltarea inițială a subsistemului e‑Dosar | Rapoartele Ministerului Justiției descriu dezvoltarea funcțiilor de depunere electronică, citare, coordonare a calendarului ședințelor și transmitere online a documentelor către PIGD. Aceasta a fost etapa de construcție tehnică, înaintea unei utilizări externe stabile. |
| 25 august 2017 | Hotărârea Guvernului nr. 593/2017 | A fost aprobat Conceptul tehnic al Sistemului informațional judiciar. Conceptul definește infrastructura pentru înregistrarea, păstrarea și prelucrarea cererilor și dosarelor, de la înregistrare până la arhivare și publicare, inclusiv Registrul dosarelor de instanță. |
| 10 octombrie 2017 | Hotărârea CSM nr. 658/30 | A fost aprobat Regulamentul privind publicarea hotărârilor judecătorești pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată și pe pagina Curții Supreme de Justiție. Regulamentul privește transparența jurisprudenței, nu deschiderea integrală a e‑Dosarului. |
| 13 februarie 2018 | Acceptarea pilotării la Judecătoria Chișinău | CSM a acceptat testarea sistemului, iar pilotarea s-a desfășurat ulterior în sediile Judecătoriei Chișinău și la Curtea de Apel Chișinău. |
| 1 iunie 2018 | Intrarea în vigoare a Legii nr. 17/2018 | Modificările Codului de procedură civilă au creat baza pentru depunerea electronică a cererii și anexelor, cu semnătură electronică, prin sistemul e‑Dosar. Totuși, codul nu a instituit un regim complet, obligatoriu și autonom al dosarului exclusiv electronic. |
| Martie–august 2018 | Testare în mediul de producție | Ministerul Justiției a raportat testarea la Chișinău, urmată de evaluare și ajustări. Accesul era acordat unui grup limitat de avocați pe baza acordurilor de colaborare. |
| 8 august 2018 | Hotărârea Guvernului nr. 794/2018 | A fost aprobat Regulamentul privind organizarea și funcționarea Sistemului informațional judiciar. Regulamentul identifică drept obiecte informaționale instanța, cererea, dosarul, ședința și participanții la proces și stabilește cadrul operațional pentru PIGD și subsistemele conexe. |
| 2018–2019 | Adaptarea la noua versiune PIGD | După pilotul de la Chișinău, e‑Dosar a trebuit adaptat la noua versiune a Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor. Această dependență explică întreruperile și relansările succesive ale proiectului. |
| Martie–septembrie 2019 | Exploatare experimentală la Judecătoria Cahul și Curtea de Apel Cahul | Au fost instruiți avocați și executori, iar între septembrie și decembrie opt avocați au utilizat efectiv sistemul în baza unui acord de colaborare. |
| Iunie 2022 | Relansarea pilotului la Bălți și Ungheni | A început o nouă etapă de testare cu avocații din circumscripțiile respective. În 2022 au fost identificați 163 de avocați eligibili și încheiate 86 de acorduri. |
| 11 iulie 2023 | Hotărârea CSM nr. 308/16 | Pilotul a fost extins la judecătoriile Bălți, Ungheni, Edineț, Strășeni, Soroca, Cimișlia și Cahul. |
| 29 decembrie 2023 | Hotărârea CSM nr. 595/38 | Pilotarea a fost prelungită, confirmând că sistemul nu trecuse încă la exploatare deplină și obligatorie. |
| Ianuarie–iunie 2024 | Extinderi succesive | Judecătoria Orhei a fost inclusă prin Hotărârea CSM nr. 41/3 din 23 ianuarie; Drochia, Hîncești și Criuleni prin Hotărârea nr. 123/11 din 19 martie; Chișinău, Comrat, Căușeni și Anenii Noi prin Hotărârea nr. 299/20 din 4 iunie. |
| Septembrie 2024 | Implicarea Curții Supreme de Justiție | Curtea Supremă de Justiție a anunțat utilizarea sistemului, extinzând pilotarea și la nivelul instanței supreme. |
| 2024–2025 | Reorganizarea hărții judiciare | Numărul judecătoriilor de fond a fost redus de la 15 la 14, iar instanțele de apel au devenit Curtea de Apel Centru, Curtea de Apel Nord și Curtea de Apel Sud. Schimbarea denumirilor și circumscripțiilor trebuie separată de extinderile pilotului, care au început sub vechea hartă judiciară. |
| 2025 | Extindere tehnică națională | Rapoartele Ministerului Justiției indică pilotarea în toate cele 14 judecătorii, în cele trei curți de apel și la nivelul Curții Supreme de Justiție. În paralel au continuat instruirile și dezvoltarea rolurilor pentru alte profesii juridice. |
| 4 noiembrie 2025 | Hotărârea CSM nr. 575/42 | Pilotarea în toate instanțele naționale a fost prelungită până la 31 decembrie 2026. Prin urmare, la 6 august 2026 e‑Dosar rămâne formal un sistem pilot, chiar dacă acoperirea sa teritorială este națională. |
| 9 decembrie 2025 | Hotărârea CSM nr. 659/47 | CSM a modificat Regulamentul privind publicarea hotărârilor. Actul a fost publicat în Monitorul Oficial la 19 februarie 2026. Reforma vizează publicarea jurisprudenței, nu accesul public la materialele integrale ale dosarelor. |
| 6 aprilie 2026 | Automatizarea înrolării avocaților | Avocații nu mai trebuie să semneze acorduri individuale de colaborare. Prin interoperabilitatea cu Registrul de stat al profesiilor juridice, rolul profesional și dreptul de utilizare a platformei sunt atribuite automat. Această schimbare simplifică deschiderea contului, dar nu transformă avocatul într-un utilizator cu acces la toate dosarele. |
| 23 august 2026 | Intrarea în vigoare a Legii nr. 195/2024 privind protecția datelor | La data analizei, 6 august 2026, continuă să se aplice Legea nr. 133/2011; noua lege, apropiată de modelul european de protecție a datelor, urmează să intre în vigoare la 23 august 2026. Orice reformă a publicării și accesului trebuie calibrată la acest nou regim. |
Limitele cadrului normativ
Hotărârile Guvernului nr. 593/2017 și nr. 794/2018 reglementează infrastructura informațională, obiectele informaționale și administrarea sistemului. Ele nu pot însă substitui codurile de procedură în chestiuni precum momentul depunerii, calcularea termenelor, validitatea comunicării, accesul la probe, formarea dosarului de apel sau efectele unei indisponibilități tehnice.
Legea nr. 17/2018 a introdus posibilitatea depunerii electronice în procedura civilă, dar rapoartele oficiale și evaluarea e‑Dosar constată că platforma nu este reglementată în mod complet și expres în Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală. În practică, utilizarea s-a concentrat asupra cauzelor civile și de contencios administrativ și asupra avocaților, în loc să devină canalul procedural implicit pentru toate tipurile de cauze și toți participanții.
Această situație generează o asimetrie: administrația judecătorească poate declara sistemul disponibil, dar instanța și participantul nu au întotdeauna o obligație procedurală clară de a forma și menține un dosar electronic complet. De aici rezultă practica hibridă în care documentul este transmis electronic, apoi se solicită și versiunea pe hârtie, iar unele materiale rămân numai în dosarul fizic. Evaluarea utilizatorilor confirmă că această dublare este una dintre cauzele directe ale abandonării canalului digital.
Arhitectura tehnică, instanțele acoperite și starea actuală
Componentele sistemului
Arhitectura poate fi înțeleasă ca un ansamblu de patru straturi:
| Strat | Funcție |
|---|---|
| Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor — PIGD | Sistemul intern folosit de instanțe pentru înregistrarea, repartizarea, procesarea și evidența cauzelor, ședințelor, participanților și actelor judiciare. |
| e‑Dosar judiciar | Interfața tranzacțională externă prin care un participant autorizat poate depune documente, primi comunicări, solicita acces și consulta materialele electronice ale propriului dosar. |
| Portalul Național al Instanțelor de Judecată — PNIJ | Interfața publică pentru informații despre dosare, agenda ședințelor, citații publice, hotărâri și alte date destinate publicității. |
| Serviciile guvernamentale comune | MPass pentru autentificare, MSign pentru semnătură, MPay pentru plăți, MNotify pentru notificări, MLog pentru jurnalizare, MConnect pentru interoperabilitate și, în arhitectura guvernamentală, infrastructura MCloud. |
Conceptul SIJ și documentele Ministerului Justiției descriu PIGD, e‑Dosar, portalul instanțelor și sistemul de înregistrare audio ca părți interconectate ale aceleiași infrastructuri. PIGD este nucleul de evidență, iar e‑Dosar nu păstrează un univers paralel de cauze: el preia și transmite informații către dosarul administrat în PIGD.
Noua versiune PIGD a fost proiectată pentru interoperabilitate cu serviciile guvernamentale MPass, MSign, MPay, MLog și MNotify, pentru semnarea documentelor, identificarea utilizatorilor, efectuarea plăților, expedierea notificărilor și înregistrarea operațiunilor. Interoperabilitatea reduce introducerea repetată a datelor, dar nu rezolvă singură problemele de autorizare și de completitudine a dosarului.
Instanțele în care este disponibil
După reorganizarea hărții judiciare, sistemul este raportat ca pilotat în:
- cele 14 judecătorii de fond: Bălți, Cahul, Căușeni, Chișinău, Cimișlia, Comrat, Criuleni, Drochia, Edineț, Hîncești, Orhei, Soroca, Strășeni și Ungheni;
- Curtea de Apel Centru, Curtea de Apel Nord și Curtea de Apel Sud;
- Curtea Supremă de Justiție.
Lista extinderilor istorice conține și Judecătoria Anenii Noi, deoarece aceasta a fost inclusă în pilot înainte de intrarea în vigoare a noii hărți judiciare. După reorganizare, Anenii Noi nu mai reprezintă o a cincisprezecea judecătorie distinctă în actuala structură de 14 instanțe de fond.
Disponibilitatea nu este echivalentă cu utilizarea
În 2024, Ministerul Justiției raporta 1.971 de utilizatori potențiali, 941 de persoane instruite și numai 85 de avocați care încheiaseră acorduri de colaborare. Cumulativ fuseseră depuse 355 de cereri și formulate 478 de solicitări de acces.
În 2025, deși pilotul fusese extins la toate instanțele, au fost înregistrate numai 346 de cereri prin e‑Dosar din 201.614 cereri judiciare. Proporția de aproximativ 0,17% arată că sistemul era încă periferic față de circuitul general de introducere a cauzelor. Cele 1.097 de solicitări de acces din același an indică un interes mai mare pentru consultarea electronică decât pentru inițierea electronică a proceselor, dar volumul rămâne redus la scara sistemului judiciar.
În sondajul Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, realizat pe un eșantion de 170 de avocați și cu 96 de răspunsuri, aproximativ 23% au declarat utilizare permanentă, 29% frecventă, 33% ocazională și 15% lipsa utilizării. Aceste rezultate descriu comportamentul unui grup deja conectat la pilot, nu al tuturor avocaților din Moldova, astfel încât nu contrazic rata națională foarte redusă a depunerilor electronice.
Regimurile de acces și publicare
Cine poate vedea ce
| Categoria | Ce poate vedea în mod normal | Ce nu poate vedea | Motivul principal al limitării |
|---|---|---|---|
| Publicul general | Date publice despre existența cauzei, numărul dosarului, instanță, ședințe, soluții și hotărâri ori încheieri eligibile pentru publicare, de regulă în formă anonimizată. | Cereri, întâmpinări, probe, înscrisuri medicale sau financiare, date de contact, declarații ale martorilor și dosarul integral. | Publicitatea justiției se realizează prin ședințe, informații de registru și acte judiciare publicate; ea nu echivalează cu accesul necondiționat la toate probele și datele personale. |
| Parte într-un proces | Materialele propriului dosar, actele instanței și documentele celorlalți participanți, în limitele prevăzute de procedură și ale eventualelor restricții judiciare. | Dosarele altor persoane și materialele exceptate temporar sau definitiv prin lege. | Dreptul de consultare este un drept procesual legat de calitatea de participant. |
| Avocat înregistrat ca reprezentant sau apărător | Dosarul în care mandatul său este recunoscut și rolul este asociat în PIGD/e‑Dosar; poate depune și primi documente în limitele procedurii. | Toate celelalte cauze pendinte, inclusiv cele în care nu reprezintă nicio persoană. | Autoritatea avocatului derivă din mandatul clientului și din calitatea procesuală; accesul profesional general la toate probele nu este prevăzut de lege. |
| Judecător și personal autorizat | Materialele necesare exercitării atribuțiilor în dosarele repartizate sau administrate de instanță. | Dosarele în afara competenței ori atribuțiilor, dacă rolurile sunt configurate corect. | Separarea atribuțiilor, securitatea informației și jurnalizarea accesului. |
| Jurnalist, cercetător sau ONG | Aceleași informații publice ca orice persoană; suplimentar, poate solicita informații ori documente în temeiul legislației privind accesul la informație. | Nu dobândește automat acces la întregul dosar sau la date protejate numai prin invocarea interesului jurnalistic ori academic. | Este necesară ponderarea interesului public cu viața privată, protecția investigației, a minorilor și a altor interese legitime. |
De ce avocatul vede numai dosarele în care este înregistrat
Prima explicație este calitatea procesuală. Codurile acordă dreptul de a lua cunoștință de materialele cauzei participanților și reprezentanților lor, nu tuturor membrilor unei profesii. Avocatul acționează în numele sau în apărarea unei persoane determinate; mandatul nu creează o competență generală de inspecție a sistemului judiciar.
A doua explicație este confidențialitatea materialelor pendinte. Un dosar poate conține date despre sănătate, familie, copii, conturi bancare, patrimoniu, secrete comerciale, adrese, identificatori personali, conversații, probe obținute prin măsuri speciale, date despre martori și victime sau informații care nu au fost încă verificate de instanță. Accesul tuturor avocaților la toate aceste informații ar fi disproporționat și incompatibil cu principiul accesului în funcție de necesitate.
A treia explicație este secretul profesional al avocatului. Secretul profesional protejează informațiile primite și produse în relația avocat–client. El nu constituie un permis pentru colectarea informațiilor despre persoane care nu sunt clienți; dimpotrivă, logica sa susține delimitarea accesului la cauzele în care avocatul exercită un mandat.
A patra explicație este autentificarea pe două niveluri. Sistemul trebuie să stabilească mai întâi că utilizatorul este avocat activ, apoi că acel avocat are un rol într-un anumit dosar. Din 6 aprilie 2026, primul nivel a fost simplificat prin verificarea automată în Registrul profesiilor juridice. Al doilea nivel — asocierea cu o parte și cu un anumit dosar — rămâne indispensabil.
A cincea explicație este una tehnică și administrativă, nu strict juridică. Evaluarea din 2025 a constatat că avocatul trebuia frecvent să solicite separat accesul pentru fiecare dosar, iar instanța să aprobe cererea. Au fost raportate întârzieri și refuzuri, deși avocatul era deja reprezentantul unei părți. Raportul recomandă ca accesul să fie acordat automat imediat ce avocatul este înregistrat ca reprezentant legal.
Prin urmare, soluția corectă nu este accesul avocaților la toate cauzele pendinte. Soluția este accesul automat, complet și imediat la toate cauzele propriilor clienți, după verificarea electronică a mandatului, cu jurnalizarea fiecărei accesări.
Ce se publică și ce nu se publică
Legea privind organizarea judecătorească impune publicarea hotărârilor instanțelor de fond, de apel și ale Curții Supreme de Justiție. Pentru instanțele de fond și apel, publicarea se realizează după introducerea actului în PIGD; Curtea Supremă publică și pe propria pagină.
Încheierile nu sunt supuse aceluiași regim general. Sunt publicate, în principal, acele încheieri prin care se soluționează o problemă de fond sau o chestiune pentru care regulamentul prevede publicitatea. Actele pur administrative și procedurale — de exemplu, unele măsuri de organizare a procesului — nu sunt publicate automat. Încheierile judecătorului de instrucție referitoare la materiale confidențiale și anumite măsuri investigative sunt exceptate.
Datele oficiale pentru trimestrul al patrulea din 2025 ilustrează diferența:
| Categoria de act | Acte introduse | Marcate ca disponibile pentru publicare | Observație |
|---|---|---|---|
| Hotărâri | 163.180 | 151.634, aproximativ 92,9% | Dintre cele marcate disponibile, 151.165 au fost publicate, adică 99,69%. |
| Încheieri | 408.256 | 61.486, aproximativ 15,1% | Majoritatea încheierilor nu intră în categoria actelor publicabile sau necesită un regim distinct. |
Datele nu susțin afirmația că hotărârile eligibile sunt, în general, ținute ascunse: rata de publicare a celor marcate drept disponibile este foarte mare. Ele arată însă că există un filtru anterior — stabilirea eligibilității și anonimizarea — și că publicitatea încheierilor este mult mai restrânsă.
De ce instanțele folosesc incomplet e‑Dosar și publică limitat materialele
Cauze juridice
Principala cauză juridică este lipsa unei reglementări procedurale complete a dosarului electronic. Legislația permite anumite acte electronice, iar hotărârile guvernamentale reglementează sistemul informațional, dar nu există încă un regim coerent care să stabilească în toate materiile că dosarul electronic este dosarul oficial, complet și prioritar.
Persistă neclarități privind efectele întreruperilor tehnice, confirmarea exactă a recepționării, momentul de la care curge un termen, obligația de încărcare a documentelor primite pe hârtie, modul de transmitere a întregului dosar către instanța superioară și valoarea copiei electronice față de original. Unele dintre aceste probleme apar în evaluarea utilizatorilor, inclusiv lipsa unei date clare a accesării hotărârii și indisponibilitatea în apel a unor acte din prima instanță.
În materie penală, publicarea și consultarea sunt în mod firesc mai restrictive, în special în faza urmăririi penale. Protecția investigației, prezumția de nevinovăție, securitatea martorilor și a victimelor și secretul unor metode de investigație exclud un model de acces public identic celui aplicabil hotărârilor civile definitive.
Protecția datelor și a vieții private
Dosarul integral este mult mai sensibil decât hotărârea finală. Hotărârea poate fi anonimizată și redusă la faptele relevante pentru motivare; dosarul cuprinde toate documentele depuse, inclusiv informații ulterior declarate inadmisibile, nerelevante sau neadevărate. Publicarea sa generală ar produce o expunere disproporționată și, în numeroase cauze, ireversibilă.
Regulamentul permite limitarea publicării pentru protejarea moralității, ordinii publice, securității naționale, minorilor, vieții private sau intereselor justiției. Aceste excepții sunt legitime, dar formulările generale pot conduce la aplicări neuniforme dacă instanțele nu au ghiduri detaliate și un mecanism de control.
Problema practică nu este numai publicarea excesivă, ci și anonimizarea inconsecventă. Analiza Centrului de Resurse Juridice din Moldova asupra actelor publicate în perioada 2021–iunie 2024 a identificat neconformități în 558 din 1.090 de documente analizate, aproximativ 51%. Un studiu anterior identificase neconformități în aproximativ 63% dintre actele verificate.
Neconformitatea poate funcționa în ambele direcții: uneori rămân date care trebuiau eliminate; alteori sunt anonimizate excesiv numele judecătorilor, procurorilor, avocaților, instituțiilor sau persoanelor juridice, reducând valoarea hotărârii pentru monitorizarea justiției. CRJM subliniază că actorii profesioniști și persoanele juridice nu ar trebui anonimizate automat în aceleași condiții ca persoanele fizice vulnerabile.
Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a raportat în 2025 cazuri de publicare a hotărârilor fără depersonalizarea corectă. Astfel de incidente alimentează comportamentul defensiv al instanțelor: personalul poate prefera nepublicarea sau anonimizarea excesivă în locul riscului de divulgare ilegală.
Cultura instituțională și preferința pentru hârtie
Evaluarea e‑Dosar consemnează rezistență la digitalizare, preferința unor instanțe pentru dosarul fizic și solicitări adresate avocaților de a depune documentele și pe hârtie. Unii utilizatori au relatat că cererile electronice nu erau tratate cu aceeași promptitudine, că accesul era acordat cu întârziere sau că materialele nu erau încărcate integral.
Aceasta este o problemă clasică a unui sistem hibrid: personalul trebuie să întrețină simultan două dosare, iar canalul nou pare să creeze muncă suplimentară în loc să înlocuiască vechiul flux. În lipsa unei obligații de tip „digital first”, instanța are un stimulent administrativ să considere hârtia drept dosarul autentic, iar e‑Dosar drept o copie facultativă.
Reticența poate proveni și din răspunderea individuală. Grefierul sau judecătorul riscă consecințe dacă un act nu este comunicat corect, dacă se divulgă date personale sau dacă dosarul electronic este incomplet; în schimb, beneficiile digitalizării sunt colective și apar pe termen mai lung. Fără standarde clare, instruire și protecție procedurală pentru utilizarea de bună-credință a platformei, comportamentul prudent este revenirea la hârtie.
Deficiențe tehnice
Dintre cei 96 de avocați care au răspuns evaluării, 41% au raportat probleme tehnice. Au fost menționate interfața dificilă, utilizarea slabă de pe dispozitive mobile, scanarea și încărcarea complicată, problemele de semnare, imposibilitatea de a vedea automat toate dosarele proprii și dificultăți de accesare a anexelor.
Alte probleme raportate au fost dependența de cutiile poștale Zimbra, resetarea parolelor, documente sau anexe invizibile, lipsa unor acte ale primei instanțe în dosarul de apel și absența unei evidențe suficient de clare a momentului în care avocatul a consultat hotărârea. Aceste deficiențe afectează direct calcularea termenelor și încrederea în comunicarea electronică.
Sistemul este dependent de completitudinea PIGD. Dacă instanța primește pe hârtie un înscris și nu îl scanează sau nu îl atașează corect, e‑Dosar nu îl poate afișa. Problema aparentă a „portalului avocatului” poate fi, în realitate, o problemă de proces intern al instanței, de metadate sau de sincronizare între gradele de jurisdicție.
Resursele umane și financiare
Ministerul Justiției a identificat între riscurile implementării lipsa interoperabilității și insuficiența resurselor financiare. Digitalizarea presupune nu numai dezvoltarea software-ului, ci și scanere, semnături electronice, conexiuni stabile, arhivare, securitate cibernetică, mentenanță, suport tehnic și instruire continuă.
În perioada 2022–2025 au fost organizate mai multe runde de instruire: în 2023 au fost instruiți 157 de avocați și aproximativ 430 de angajați ai instanțelor, iar în 2025 încă 357 de avocați. Numărul instruirilor arată un efort instituțional real, dar și faptul că utilizarea platformei necesită asistență susținută și nu a devenit încă un proces intuitiv și autosuficient.
Anonimizarea reprezintă la rândul ei o sarcină de resurse. Un instrument automat poate elimina nume sau identificatori după reguli prestabilite, dar nu poate distinge întotdeauna între persoana vulnerabilă care trebuie protejată și actorul profesional al cărui nume trebuie să rămână public. Verificarea umană este costisitoare, iar lipsa ei produce atât divulgări, cât și anonimizări excesive.
Factorul politic și de guvernanță
Sursele oficiale și studiile consultate nu demonstrează existența unei directive politice centrale prin care instanțele ar fi obligate să nu folosească e‑Dosar sau să ascundă sistematic hotărârile. Ar fi nejustificat să fie prezentată „voința politică de opacizare” ca fapt dovedit.
Există însă un efect politic al opacității. Publicarea inconsistentă, anonimizarea excesivă sau examinarea nejustificat de largă cu ușile închise reduc posibilitatea presei și societății civile de a monitoriza cauzele de corupție și cauzele cu funcționari publici. Documentele de fundamentare ale reformei Curții Supreme au menționat cauze de rezonanță examinate integral în ședințe închise și efectul negativ asupra transparenței.
Prin urmare, riscul politic este mai degrabă unul de discreție instituțională insuficient controlată decât o explicație unică pentru eșecul tehnic. Un sistem în care fiecare instanță decide diferit ce încarcă, ce anonimizează și cât de repede acordă acces lasă spațiu pentru tratament selectiv, inclusiv în dosare sensibile. Aceasta este o inferență de guvernanță susținută de variațiile documentate ale practicilor de publicare și autorizare.
Efectele asupra accesului la justiție, transparenței și practicii juridice
Accesul la justiție
Un e‑Dosar funcțional reduce deplasările la instanță, costurile de multiplicare și expediere, timpul necesar depunerii și riscul pierderii documentelor. Depunerea permanentă, consultarea la distanță și notificarea electronică sunt deosebit de importante pentru persoanele din localități îndepărtate, persoanele cu mobilitate redusă și avocații care lucrează în circumscripții extinse. Acestea au fost facilitățile urmărite încă din faza inițială a proiectului.
În forma hibridă actuală, beneficiul este diminuat. Dacă avocatul trebuie să depună și hârtia, să telefoneze pentru aprobarea accesului sau să se deplaseze pentru a vedea documentele neîncărcate, platforma adaugă un al doilea canal fără a elimina costul primului. Evaluarea utilizatorilor confirmă că întârzierile și dublarea documentelor descurajează folosirea exclusiv electronică.
Accesul inegal la competențe digitale poate crea o nouă formă de excludere. Digitalizarea obligatorie trebuie însoțită de puncte de asistență în instanțe, interfețe accesibile și menținerea unui canal asistat pentru persoanele care nu dețin echipament, semnătură electronică sau competențe suficiente.
Transparența
Portalul Național al Instanțelor a avut aproximativ 312.000 de utilizatori în 2025 și funcționează ca punct public de acces la agenda ședințelor, hotărâri, citații și jurisprudență. Aceasta demonstrează o cerere publică substanțial mai mare pentru informația judiciară decât volumul utilizării tranzacționale a e‑Dosarului.
Totuși, transparența nu poate fi măsurată numai prin numărul documentelor publicate. Contează caracterul complet al metadatelor, posibilitatea de căutare, stabilitatea adreselor, publicarea versiunilor corectate, legarea hotărârilor între gradele de jurisdicție și consecvența anonimizării. O hotărâre anonimizată astfel încât nu mai pot fi identificați actorii publici sau legătura cu alte cauze poate fi formal publică, dar slab utilizabilă pentru control democratic.
Practica avocatului
Pentru avocat, valoarea principală a e‑Dosarului nu este accesul la cauzele altora, ci o imagine completă și actualizată a portofoliului propriu: toate dosarele, actele depuse, comunicările, termenele, ședințele și documentele noi într-un singur tablou de bord.
În prezent, solicitarea separată de acces, întârzierile de aprobare și lipsa unor materiale creează riscul ratării termenelor și obligă avocatul să păstreze evidențe paralele. Rapoartele utilizatorilor privind lipsa marcării clare a momentului consultării hotărârii sunt deosebit de relevante deoarece termenele de atac pot depinde de comunicare și recepționare.
Accesul public mai bun la jurisprudență ar reduce timpul de cercetare și ar face practica mai previzibilă. În schimb, accesul universal la toate materialele pendinte nu este necesar pentru cercetare juridică: nevoia profesională legitimă poate fi satisfăcută prin hotărâri și încheieri anonimizate, date statistice și, pentru cercetări speciale, seturi controlate de date.
Încrederea în justiție
Un sistem care permite părții să vadă în timp real ce a fost depus, când a fost primit și ce act a emis instanța reduce suspiciunea de pierdere, substituire sau întârziere informală a documentelor. Jurnalele de audit pot stabili cine a consultat sau modificat o înregistrare și pot facilita verificarea incidentelor.
Efectul invers apare atunci când interfața afișează numai o parte a dosarului sau când documentul electronic nu este tratat ca echivalent al celui pe hârtie. În aceste condiții, digitalizarea poate diminua încrederea, deoarece utilizatorul nu știe dacă absența unui document reflectă inexistența lui, o eroare tehnică sau omisiunea instanței.
Reformele necesare și foaia de parcurs
Principiile reformei
Reforma ar trebui să se bazeze pe separarea clară a celor trei niveluri de acces:
- Transparență publică implicită pentru metadatele nesensibile, ședințe, componența completului, soluții și jurisprudență anonimizată.
- Acces complet bazat pe calitatea procesuală pentru părți, avocați și ceilalți participanți la propriul dosar.
- Acces excepțional, justificat și auditat la materiale suplimentare pentru presă, cercetare, control disciplinar sau alte scopuri legitime.
Nu este recomandabilă publicarea pe internet a tuturor dosarelor complete. O asemenea măsură ar transforma transparența judiciară într-o expunere generalizată a datelor personale și ar putea descuraja victimele, martorii și justițiabilii să se adreseze instanțelor.
Reformele juridice
Codul de procedură civilă, Codul administrativ și Codul de procedură penală ar trebui modificate pentru a defini „dosarul electronic”, „originalul electronic”, momentul depunerii și recepționării, efectele semnăturii, regimul anexelor, procedura în caz de indisponibilitate și obligația de a menține aceeași structură electronică la toate gradele de jurisdicție. Necesitatea revizuirii legislației procedurale este recunoscută și în documentele guvernamentale privind extinderea e‑Dosar.
Pentru cauzele civile și administrative în care utilizatorul este reprezentat de un profesionist, depunerea electronică ar trebui să devină canalul implicit, cu excepții motivate. Trecerea trebuie făcută gradual, după stabilizarea sistemului, nu printr-o obligație bruscă aplicată unei platforme încă pilot.
Legea și regulamentele trebuie să impună instanței încărcarea în termen determinat a fiecărui document primit pe hârtie. Părțile trebuie să poată semnala electronic lipsa unui document, iar instanța să răspundă într-un termen scurt și verificabil.
Regulamentul de publicare trebuie să folosească o matrice clară pe categorii de acte și date. Pentru fiecare restricție ar trebui să existe un cod de motiv: minor, viață privată, secret comercial, urmărire penală, securitate, ședință închisă sau eroare tehnică. Acest lucru ar permite auditarea motivelor de nepublicare fără divulgarea conținutului protejat.
Noul regim de protecție a datelor care intră în vigoare la 23 august 2026 trebuie implementat prin reguli sectoriale pentru instanțe. Este necesară diferențierea între părțile private, persoanele vulnerabile, actorii profesioniști, autoritățile publice și persoanele juridice, în locul eliminării mecanice a tuturor numelor.
Reformele tehnice
Accesul avocatului trebuie acordat automat după ce PIGD verifică două elemente: statutul profesional activ și mandatul în cauza respectivă. Interoperabilitatea introdusă în aprilie 2026 rezolvă primul element; următorul pas este eliminarea aprobării manuale dosar cu dosar atunci când mandatul este deja înregistrat și valid.
Interfața avocatului ar trebui să conțină un tablou unic cu toate dosarele reprezentate, documentele noi, termenele, ședințele, comunicările necitite și acțiunile necesare. Trebuie oferite filtre după client, instanță, tip de cauză și termen apropiat, precum și notificări configurabile.
Fiecare document trebuie să aibă un istoric verificabil: momentul depunerii, validarea semnăturii, momentul recepționării de sistem, înregistrarea de instanță, prima accesare de către destinatar și eventualele înlocuiri. Evenimentele trebuie păstrate în jurnalul de audit, iar părțile să poată descărca o confirmare cu marcă temporală.
Dosarul transmis în apel trebuie să păstreze toate documentele și metadatele primei instanțe. Transferul nu trebuie să genereze un dosar electronic incomplet sau un set nou de fișiere fără legături cu actele originale.
Anonimizarea ar trebui realizată în două etape: identificare automată a datelor sensibile și validare umană bazată pe risc. Sistemul trebuie să avertizeze asupra numerelor de identificare, adreselor, datelor medicale și informațiilor despre minori, dar să evite anonimizarea implicită a judecătorilor, procurorilor, avocaților și instituțiilor publice.
Pentru jurisprudență, portalul trebuie să permită căutarea după instanță, dată, obiect, articol de lege, soluție, complet și traseu procedural. Hotărârea din apel și cea a Curții Supreme trebuie legate de actele instanțelor inferioare, păstrând protecția identității persoanelor private.
Foaia de parcurs
| Interval orientativ | Acțiuni prioritare | Indicatori verificabili |
|---|---|---|
| Până la sfârșitul anului 2026 | Încheierea evaluării pilotului; inventarierea deficiențelor; publicarea statisticilor pe fiecare instanță; eliminarea acordurilor și aprobărilor redundante; reguli uniforme privind încărcarea documentelor. | Rata cererilor de acces soluționate în 24 de ore; proporția documentelor fizice încărcate; disponibilitatea sistemului; numărul incidentelor nerezolvate. |
| Primele șase luni ale anului 2027 | Adoptarea modificărilor procedurale; recunoașterea dosarului electronic drept dosar oficial; acces automat după validarea mandatului; protocol juridic pentru indisponibilitate și calcularea termenelor. | Acces automat în minimum 95% dintre dosarele cu mandat valid; eliminarea solicitărilor de dublare pe hârtie în cauzele eligibile. |
| A doua jumătate a anului 2027 | Introducerea depunerii „digital first” pentru avocați în cauze civile și administrative; tablou de bord unic; aplicație adaptată dispozitivelor mobile; transfer integral între instanțe. | Minimum 15% dintre cereri depuse prin e‑Dosar — țintă menționată în documentele de reformă — și creșterea graduală pe baza capacității reale. |
| Anul 2028 | Extindere la alte profesii juridice și tipuri de proceduri; anonimizare asistată; portal de jurisprudență cu date structurate; acces controlat pentru cercetare. | Minimum 80% din cauzele eligibile inițiate digital; peste 95% dintre documentele dosarului disponibile părților; reducerea erorilor de anonimizare. |
| Permanent | Audit independent de securitate și protecție a datelor; sondaje ale utilizatorilor; publicarea incidentelor și a performanței pe instanțe; control jurisdicțional rapid al refuzului de acces sau publicare. | Timp mediu de acces, rata erorilor, satisfacția utilizatorilor, disponibilitatea serviciului și numărul refuzurilor motivate pe fiecare categorie legală. |
Ținta guvernamentală de a utiliza e‑Dosar pentru cel puțin 15% dintre cauze constituie un prag intermediar realist raportat la nivelul de aproximativ 0,17% din 2025, dar ea nu trebuie atinsă prin simpla contabilizare a unor depuneri parțiale. Indicatorul relevant este existența unui flux integral: depunere, înregistrare, acces, comunicare, transmitere în apel și arhivare electronică.
Concluzie
Republica Moldova a construit, într-un interval de aproximativ un deceniu, principalele componente tehnice și normative ale unui dosar judiciar electronic. Proiectul a trecut însă prin pilotări repetate, adaptări la PIGD, acorduri individuale cu avocații și extinderi geografice care nu au fost însoțite suficient de repede de transformarea procedurii și a organizării interne a instanțelor. Rezultatul este un sistem disponibil aproape pretutindeni, dar folosit marginal.
Reticența instanțelor nu are o singură explicație. Ea rezultă din lacune procedurale, răspunderea pentru divulgarea datelor, infrastructură și interfețe imperfecte, lipsa resurselor, menținerea dosarului fizic, autorizări manuale și o cultură administrativă în care hârtia continuă să fie percepută drept sursa sigură și definitivă. Evaluarea avocaților oferă dovezi directe pentru aceste bariere.
În privința publicității, obiectivul nu trebuie formulat ca publicarea tuturor materialelor. Hotărârile eligibile sunt deja publicate într-o proporție ridicată, dar trebuie îmbunătățite selecția, anonimizarea, căutarea și legarea jurisprudenței. Dosarele complete trebuie rezervate participanților și altor persoane cu temei legal, iar accesul avocatului trebuie să fie automat în cauzele în care mandatul său este verificat — nu extins necondiționat la cauzele tuturor celorlalți justițiabili.
Testul decisiv după expirarea pilotului, la 31 decembrie 2026, va fi dacă e‑Dosar devine dosarul oficial și complet al instanței, sau rămâne o interfață facultativă atașată unui proces dominat de hârtie. Numai prima variantă poate produce simultan acces mai bun la justiție, practică juridică eficientă, transparență verificabilă și protecție reală a datelor.