În Republica Moldova, corupția rămâne o problemă gravă, alimentată de un sentiment general de impunitate. Datele oficiale și declarațiile experților indică clar că un grad foarte redus de condamnări pentru infracțiuni de corupție întreține fenomenul. De exemplu, raportul CAPC pe 2022 arată că, deși au fost inițiate „zeci de dosare penale de corupție mare” vizând înalți funcționari, niciun dosar nu s-a soldat cu o condamnare definitivă. Aceste statistici alarmante confirmă că dosarele de rezonanță „zăbovesc” mult timp în instanțe, fără sentințe motivante pentru integritatea publică.
În 2023 situația s-a ameliorat doar parțial. Raportul Procuraturii Anticorupție pe 2023 arată că instanțele de fond au pronunțat 101 sentințe de condamnare (privind 115 persoane) în cauzele anticorupție, ceea ce reprezintă doar 62,3% din cazurile finalizate, o scădere față de 66,1% în anul anterior. Cu alte cuvinte, aproape 4 din 10 dosare instrumentate de procurorii anticorupție s-au încheiat fie cu achitare, fie cu încetare de urmărire penală. Chiar și aceste condamnări acordate sunt adesea pedepse cu executare redusă (suspendări, amenzi), iar pedepsele cu închisoare reală au rămas încă rare (doar 24 de persoane condamnate la închisoare în 2023).
- Statistici cheie: În 2022 au rămas zero condamnări finale în dosarele „de corupție mare”. În 2023, doar 101 din 162 de cazuri au culminat cu condamnări (62,3%). Indexul Percepției Corupției din 2024 plasează R. Moldova pe locul 78/180 (43 puncte) – o ușoară îmbunătățire, dar experții atrag atenția că progresul în practicarea sancțiunilor este neglijabil.
Opinie și declarații oficiale
În plus față de cifre, și vocile experților confirmă legătura directă dintre impunitate și extinderea corupției. Directorul CNA, Iulian Rusu, subliniază: „Corupția se întâmplă și din cauza că… adeseori corupția nu este pedepsită”. Cazuri de mare corupție – precum „furtul miliardului” – „nu s-au soldat cu vreo decizie în instanță”, remarca același oficial DW. Șefa Transparency International Moldova notează la rândul ei că dosarele se „trenează” la judecată şi că, de pildă, „pe dosarele de îmbogățire ilicită nu există condamnări”. Aceste observații din mass-media și interviuri oficiale corespund rapoartelor recente.
- Declarații-cheie: „Lipsa condamnărilor descurajează cetățeanul să apeleze la justiție” – avertiza analiza Europei Libere, subliniind că dosare complexe ajung blocate în instanțe. Alte surse oficiale (rapoarte de presă ale CNA sau ale Procuraturii) menționează sporadic noi condamnări – de exemplu, un parlamentar condamnat la 12 ani de închisoare și câţiva inculpaţi pentru trafic de influență (mar. 2025) – dar acestea sunt excepții. Chiar şi Comisia Europeană recunoaște că numărul condamnărilor „s-a majorat doar ușor” în domeniul corupției la nivel înalt, ceea ce confirmă impresia că luptele simbolice cu marii corupți nu se traduc în sentințe aplicate frecvent.
Cauze și mecanisme ale impunității
Lipsa condamnărilor este simptomul unor probleme structurale majore. Sistemul judiciar se confruntă cu blocaje instituționale – instanțele de judecată sunt suprasolicitate, procedurile legislative sunt târzii și deseori modificate (de ex. autoritățile au introdus judecată în lipsă pentru suspecții care pleacă din țară). De asemenea, capturarea politică a instituțiilor anticorupție limitează independența investigațiilor: autorități cheie pot influența numirile în procuratură sau ANI, iar cazuri sensibile pot fi amânate. Spre exemplu, experții CAPC arătau că majoritatea celor investigați erau deja fără funcții publice la începerea dosarului, sugerând că oficialii aflați în post scăpaseră de anchetă.
- Factorii-cheie: Analizele indică următoarele impedimente: proceduri judiciaire lente (zeci de dosare la etape preliminare pe termen lung), resurse limitate (cazuri numeroase versus personal insuficient în CNA/PA) şi lipsa de transparență în anchete (raportări de activitate incomplete). În acest climat, dacă riscul de a ajunge cu adevărat în fața justiției este perceput ca fiind foarte scăzut, impulsul de a comite acte de corupție crește. Numai o condamnare fermă şi consecventă poate transmite un mesaj clar că faptele de corupție nu rămân nepedepsite.
Consecințe și perspective
Rezultatul este o cultură a impunității. Cetățenii își pierd încrederea în instituții: peste ani, publicul percepe justiția ca neputincioasă, iar demnitarii corupți – ca fiind imuni la lege. Această situație alimentează cinismul și șubrezește statul de drept. În același timp, partenerii internaționali (UE, donatori) cer reforme, avertizând că progresul legislativ trebuie dublat de rezultate palpabile în instanțe.
- La nivel politic: Formele superficiale de combatere a corupției (legislație nouă, demisii ceremoniale) nu sufiec. Cel mai important pas rămâne implementarea cu fermitate – finalizarea dosarelor prioritare cu condamnări definitive şi confiscarea averilor ilicite (ex. recent s-a obținut o condamnare cu 15 ani în dosarul „frauda bancară”, însă cele mai multe dosare de corupție mare nu au încă o sentință finală).
- Soluții: Propunerile specialiștilor includ reforme suplimentare (întărirea independenței ANI, continuarea reformei CSJ), precum şi creşterea capacității judiciare anticorupție – de exemplu, extinderea judecătorilor specializați, îmbunătățirea procedurilor de investigare transfrontalieră, și o comunicare publică mai transparentă asupra fiecărui dosar important.
Concluzie
Principala cauză a corupției în R. Moldova este astăzi neaplicarea sancțiunilor. Datele recente şi opiniile experților arată că, atâta vreme cât faptele de corupție mari nu sunt urmărite și pedepsite ferm, tentația infracțională persistă. Ca urmare, corupția se perpetuează „pentru că nu este pedepsită”. Pentru a sparge acest cerc vicios, autoritățile trebuie să asigure, pe lângă reformele de lege, o justiție promptă şi credibilă – cu condamnări reale și consecvente pentru cei vinovați. În caz contrar, îngrijorarea că autorii de acte de corupție scapă basma curată va rămâne justificată, iar lupta împotriva fenomenului va rămâne ineficientă.
Surse: rapoarte oficiale și analize ale instituțiilor anticorupție din Moldova, materiale media.