Datele recente arată că îndatorarea populaţiei Moldovei este în creștere. Economistul Veaceslav Ioniţă estimează că la sfârşitul lui 2024 datoria totală a persoanelor fizice faţă de bănci se ridică la circa 52 miliarde lei, cu 10 miliarde mai mult decât în 2023infotag.md. Aceasta înseamnă că povara creditelor populaţiei este în jur de 14,1% din PIBinfotag.md, un nivel modest comparativ cu media europeană, dar în creştere. În ultimii ani moldovenii au contractat tot mai multe credite (numărul împrumuturilor de consum a crescut de trei ori faţă de 2019)ybp.mdybp.md. De pildă, doar în 2024 s-au acordat aproximativ 150.000 de credite de consum pentru persoane fiziceybp.md, iar volumul creditelor de consum a urcat de la 2,3 miliarde lei în 2015 la 9,5 miliarde în 2023ybp.md. Datele BNM indică o orientare predominantă spre creditare bancară (85% din totalul finanţărilor împrumutate de populaţie vine de la bănci)infotag.md, iar portofoliul de credite pentru persoane fizice a atins circa 28,3 miliarde lei la jumătatea lui 2024mded.gov.md.
Structura creditelor bancare
Analiza separată pe tipuri de credite arată că creditele pentru persoane fizice au evoluţii foarte dinamice. La 30 iunie 2024, din totalul creditelor acordate populaţiei, 44,4% erau credite de consum şi 52,7% credite imobiliare (ipotecare)mded.gov.md. Astfel, portofoliul de credite ipotecare (destinate locuinţelor) a crescut rapid: la mijlocul lui 2024 soldul acestora era de aproximativ 15 miliarde lei (52,7% din totalul creditelor PF)mded.gov.md. În acelaşi timp, creditele de consum (pentru bunuri de larg consum) totalizau ~12,6 miliarde lei (44,4% din portofoliul PF)mded.gov.md. Creşterea puternică a creditării de consum (volumul +77% la jumătatea lui 2025 faţă de 2024bani.md) reflectă încrederea sporită a populaţiei şi ratele mai mici ale dobânzilor comparativ cu anii anteriori. În schimb, împrumuturile pentru firme (persoane juridice) rămân majoritare: la 30 iunie 2024 ele reprezentau 59,6% din volumul total al creditelor bancare, adică 41,3 miliarde lei (în creştere cu 6,9% faţă de iunie 2023)mded.gov.md. Conform BNM, cele mai împrumutate sectoare corporative au fost comerţul (36% din creditele acordate firmelor) şi transport-telecom (6%)mded.gov.md.
Dobânzi şi costul creditelor
Costul împrumuturilor rămâne ridicat. Potrivit BNM, rata medie ponderată a dobânzii la credite bancare în lei a fost 9,19% în aprilie 2024stiri.md. Dobânzile la credite de consum în lei s-au situat atunci în jur de 11%, iar cele ipotecare în creștere (BNM a raportat 8,25% în iulie 2025 pentru ipotecare) – ceea ce rămâne semnificativ mai mare decât ratele la depozite. La începutul lui 2025, în contextul inflaţiei ridicate, BNM a majorat treptat rata de bază de la 3,6% (vară 2024) la 6,5% (februarie 2025), iar indicele de referinţă folosit de bănci pentru creditele noi în lei a urcat de la 3,60% (ian.2025) la 6,50% (feb.2025)stiri.md. Practic, dobânzile au urcat odată cu această politică monetară mai strictă. Astfel, dacă în 2023 împrumuturile bancare erau relativ ieftine (sub 5%–6%), în prezent rata medie este semnificativ mai mare, pe fondul creşterii costurilor de finanţare.
Credite neperformante şi restanţieri
Rata creditelor neperformante (NPL) – adică împrumuturile restante de peste 90 zile – este un indicator cheie de risc. Datele BNM pentru trimestrul II 2025 arată că NPL în sectorul bancar era 4,5% din totalul creditelor (în creştere cu 0,3 puncte faţă de trimestrul precedent)bani.md. Pe categorii de debitori, NPL era 5,6% pentru companii şi 3,1% pentru populaţiebani.md. Soldul total al creditelor neperformante a crescut cu 14,2% trimestrial (mai ales din cauza deteriorării plăţii creditelor de consum şi ipotecare pentru populaţie)bani.md. În acelaşi timp, volumele de credite expirate (cu întârziere) rămân relativ mici: la persoanele fizice soldul creditelor restante a fost 549,6 mil. lei (1,4% din creditele PF), iar la companii 949,2 mil. lei (1,8% din creditele PJ)bani.md. Aceste procente modeste sugerează că majoritatea împrumutaţilor îşi plătesc ratele, dar creşterea NPL-urilor atrage atenţia autorităţilor şi băncilor.
Impact asupra bunăstării populaţiei şi economiei
Creşterea îndatorării are efecte mixte. Pentru cetăţeni, creditele permit menţinerea consumului şi achiziţii mai rapide (ex. locuinţe), dar cresc cheltuielile cu dobânzi şi riscul supraîndatorării. Statisticile arată că, deşi sumele împrumutate au crescut, presiunea asupra bugetului familiei a scăzut: în 2015 era nevoie în medie de 13,6 salarii lunare pentru a acoperi un credit de consum tipic, iar acum sunt necesare doar circa 5,7 salarii lunareybp.md. Acest fapt indică fie scăderea sumei medii a creditului, fie condiţii de creditare (dobânzi şi termene) mai avantajoase. Totuşi, pentru un segment de debitori cu venituri mici sau instabile, povara creditului poate fi gravă, iar creşterea ratelor poate duce la încetinirea consumului.
Pentru economie, creditarea facilită comerţul, construcţiile şi investiţiile firmelor, susţinând cererea internă pe termen scurt. Nivelul relativ scăzut al creditului faţă de PIB (populaţie ~14%, total bancar ~25%) înseamnă că există încă potenţial de creştere înainte de a atinge niveluri de risc. Însă un ritm de creditare prea rapid poate genera vulnerabilităţi financiare. De exemplu, creşterea semnificativă a portofoliului ipotecar (+76% în 2024bani.md) stimulează sectorul construcţiilor, dar ridică întrebări privind accesibilitatea locuinţelor pe termen lung. Autorităţile monitorizează îndeaproape nivelul dobânzilor şi calitatea portofoliului de credite pentru a echilibra sprijinul acordat economiei cu stabilitatea financiară.
În concluzie, un număr tot mai mare de moldoveni se împrumută de la bănci (ȋn special la credite de consum şi imobiliare), iar îndatorarea lor – deşi încă moderată la nivel de GDP – influenţează direct nivelul traiului şi dinamica economiei. Pe de o parte, creditarea extinsă impulsionează consumul şi investiţiile, dar pe de altă parte impune familiilor şi întreprinderilor cheltuieli suplimentare cu dobânzile şi atrage riscul neperformanţei. Politicile de creditare, cu rate de dobândă şi condiţii mai stricte sau mai relaxate, rămân astfel factori cheie pentru bunăstarea economică a populaţiei şi sănătatea sistemului financiarybp.mdinfotag.md.
Surse: Banca Naţională a Moldovei şi experţi economici (date actualizate 2023–2025)infotag.mdinfotag.mdybp.mdybp.mdmded.gov.mdmded.gov.mdstiri.mdbani.mdbani.md.