Digitalizarea procesului civil a generat o întrebare practică importantă:
dacă avocatul se află peste hotare, este obligat să participe la ședința de judecată prin intermediul consulatului Republicii Moldova?
Răspunsul juridic este clar: nu.
În continuare – analiza detaliată, în baza Codului de procedură civilă și a Hotărârii CSM nr. 553/41 din 21 octombrie 2025.
Ce prevede art. 213 alin. (3) CPC
Art. 213 alin. (3) CPC stabilește că:
Participantul la proces care nu se poate prezenta în ședința de judecată din cauza aflării peste hotarele Republicii Moldova poate fi audiat prin videoconferință, iar audierea are loc, după caz, la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular al Republicii Moldova.
Elementele esențiale ale normei:
- se referă la participantul la proces;
- reglementează audierea;
- prevede verificarea identității prin instituții oficiale (consulat, penitenciar, instituție medicală etc.);
- are legătură directă cu administrarea probelor.
Cine sunt „participanții la proces” în sensul CPC?
Conform art. 55 CPC, participanții la proces sunt:
- părțile,
- intervenienții,
- procurorul,
- petiționarii,
- persoanele prevăzute la art. 7, 73 și 74 CPC.
Avocatul nu este enumerat în această listă.
Statutul avocatului este reglementat distinct, la art. 75 CPC:
persoanele fizice își pot apăra interesele personal sau prin avocat.
Prin urmare:
➡ avocatul este reprezentant al părții,
➡ nu este participant procesual distinct,
➡ nu este titular al pretențiilor sau al sarcinii probatorii.
De ce regula consulatului nu se aplică avocatului
Art. 213 alin. (3) CPC are un scop probatoriu:
- explicațiile participanților sunt probe (art. 131 CPC);
- instanța trebuie să verifice identitatea celui audiat;
- se asigură legalitatea administrării probelor.
Avocatul:
- nu este audiat ca probă,
- nu oferă explicații în nume propriu,
- nu este parte în proces,
- exercită doar reprezentarea și pledoaria.
Prin urmare, el nu intră în ipoteza normei privind „audierea participantului”.
Ce a stabilit Hotărârea CSM nr. 553/41 din 21 octombrie 2025
Plenul CSM a constatat existența unei practici neunitare:
- unii judecători admiteau participarea avocaților prin videoconferință;
- alții respingeau cererile invocând că art. 213 CPC nu se referă la avocați.
Prin interpretare sistemică a art. 18, 55, 75 și 213 CPC, CSM a reținut:
- art. 213 CPC nu se referă direct la avocați;
- nu există impediment legal pentru participarea avocatului prin videoconferință;
- participarea avocatului este o chestiune ce ține de dreptul la apărare;
- instanțele trebuie să utilizeze sistemul oficial (TrueConf) prin intermediul ADJAJ;
- judecătorii sunt încurajați să admită participarea prin videoconferință la cererea părții, dacă există capacitate tehnică.
Important:
Hotărârea CSM nu condiționează participarea avocatului aflat peste hotare de prezentarea la consulat.
Situația corectă din punct de vedere juridic
🔹 Dacă partea (participantul real) este peste hotare și urmează a fi audiată – se aplică art. 213 alin. (3) CPC și poate fi necesară prezența la consulat pentru verificarea identității.
🔹 Dacă avocatul este peste hotare – nu este obligat să participe prin consulat.
Participarea sa poate avea loc:
- prin sistemul oficial al instanței;
- la solicitarea părții;
- cu acordul instanței;
- prin canalul creat de ADJAJ.
Concluzie
Regula consulatului din art. 213 CPC privește audierea participantului la proces ca probă, nu exercitarea reprezentării de către avocat.
Avocatul este reprezentant, nu participant în sens probatoriu.
Prin urmare:
Avocatul aflat în afara Republicii Moldova nu este obligat să participe la ședința de judecată prin intermediul consulatului.
După Hotărârea CSM nr. 553/41/2025, problema nu mai este una de interpretare a textului, ci de aplicare uniformă a cadrului legal în spiritul digitalizării și al dreptului efectiv la apărare.