Moștenirea în Republica Moldova – ghid practic și actualizat.

Avocat moștenire Moldova – ghid practic despre succesiuni și acces conturi bancare

Ghid complet despre moștenirea în Republica Moldova: cine moștenește, procedura notarială, termene (12 luni), inventarierea masei succesoriale și obținerea accesului la conturi bancare și pensii. Reguli actuale (Legea 251/2025, Legea procedurii notariale) și surse oficiale.

Moștenirea în Republica Moldova presupune transmiterea patrimoniului defunctului (masa succesorală) către moștenitori. Începând cu 1 aprilie 2026, Legea nr. 251/2025 a introdus modificări semnificative: soțul supraviețuitor este reintegrat în clasa I de moștenitori, termenele de acceptare au fost clarificate etc. Pentru a stabili o moștenire corectă, este esențial să se rezolve trei întrebări: cine moștenește, ce intră în masă și ce datorii există. Procedura se instrumentează în fața notarului, iar la final se eliberează certificatul de moștenitor. În acest ghid veți găsi: succesiunea testamentară vs. legală, procedura la notar, termenele legale, identificarea bunurilor (cadastru, registre auto, societăți etc.) și accesul la conturi și pensii (Legea bancară art.97, CNAS). Sunt prezentate tabele comparative, un checklist practic și un FAQ pentru cele mai frecvente întrebări.

1. Cine poate moșteni: testamentar și legal

Moștenirea poate fi reglementată prin testament sau prin lege. Înainte de toate, notarul verifică dacă defunctul a lăsat un testament valabil. Dacă există un testament, averea se împarte conform dispozițiilor acestuia. Dacă nu există testament sau acesta nu acoperă totalitatea patrimoniului, se aplică moștenirea legală. Codul civil RM stabilește succesiunea pe clase de rudenie: după modificările recente, clasa I include descendenții defunctului (copii, nepoți, etc.) și soțul supraviețuitor. Clasa II cuprinde părinții defunctului și urmașii lor; clasa III – bunicii și descendenții; clasa IV – străbunicii și descendenții; clasa V – strămoșii mai îndepărtați. În practică, prezența unor moștenitori dintr-o clasă superioară exclude automat pe cei din clasele inferioare, conform regulilor legii. Soțul supraviețuitor a fost reintegrat în clasa I (în concurs cu descendenții) prin Legea 251/2025 – o modificare importantă, deci informațiile vechi despre cota soțului trebuie actualizate.

2. Deschiderea procedurii succesorale

Moștenirea se „deschide” la decesul persoanei. Din acel moment, moștenitorii au obligația să dea vestea deschiderii succesiunii și să accepte sau să renunțe la moștenire. Pentru începerea formală, cei interesați (moștenitori, creditori, etc.) se adresează oricărui notar public. Recent, regula competenței teritoriale exclusive a fost relaxată: în general, moștenitorii nu mai sunt obligați să meargă la notarul din ultima reședință a defunctului, ci pot alege orice notar (cu excepții expres prevăzute de lege, de exemplu dacă un dosar de succesiune a fost deja deschis la alt notar). Notarul va înregistra dosarul succesoral și va verifica registrul național al succesiunilor și al testamentelor – există un registru oficial la MJ, consultabil online prin portalul de servicii guvernamentale (Servicii Publice). Ulterior, notarul notifică toți moștenitorii legali și legatari cunoscuți.

3. Termenul de acceptare a moștenirii

Un element-cheie este termenul de 12 luni pentru acceptarea sau renunțarea la moștenire. Articolul 2391 Cod civil stabilește expres: “termenul de acceptare a moștenirii este de 12 luni de la data deschiderii ei”. După expirarea celor 12 luni, dacă nu a fost formulată nicio declarație de acceptare, moștenitorii riscă să piardă dreptul la moștenire, cu excepția cazului în care instanța prelungește termenul. Notarul poate extinde termenul la cererea scrisă a moștenitorului, dacă omisiunea s-a datorat unui motiv întemeiat și ceilalți moștenitori nu se opun. Dacă aceste condiții nu sunt întrunite, cererea se judecă de instanța de judecată. Important: dacă moștenitorul intră în posesia bunurilor (de exemplu ridică sumele din conturi) înainte de a fi depusă declarația de acceptare, legea consideră acceptarea valabilă, dar însuși moștenitorul nu poate dispune de bunuri până la expirarea celor 12 luni și emiterea certificatului de moștenitor. Practic, trebuie să depuneți declarația de acceptare la notar sau să ajungeți în posesia masei succesorală în acest termen.

Ce se întâmplă dacă se depășește termenul?

Dacă moștenitorul omite termenul de 12 luni, el poate solicita notarului prelungirea acestuia, dar numai dacă motivele omisiunii sunt justificate și ceilalți moștenitori nu se opun. Notarul poate stabili un nou termen scurt, dar dacă nu este de acord, moștenitorul poate merge în instanță (proces de restabilire/prelungire a termenului). Fără niciun efort din partea celui decedat, termenul nu mai poate fi reactivat automat: există această cale stabilită de lege. De aceea, nu așteptați până în ultima clipă!

4. Inventarierea și masa succesorală

Un proces crucial este inventarierea patrimoniului succesoral. Masa succesorală cuprinde toate bunurile și drepturile defunctului (imobile, mașini, conturi bancare, acțiuni, creanțe etc.), minus datoriile lui. Notarul poate dispune efectuarea inventarierii bunurilor (Art. 79 din Legea procedurii notariale), inclusiv cu executor judecătoresc, conform regulamentului aprobat de Ministerul Justiției. Inventarierea constă în listarea detaliată a bunurilor și datoriilor la momentul deschiderii succesiunii, cu indicarea valorii. Un inventar oficial poate fi esențial când există suspiciuni de bunuri ascunse sau conflicte între moștenitori.

Cum se găsesc bunurile defunctului? Moștenitorii trebuie să depună eforturi sistematice de căutare a averii. Iată câteva surse și proceduri utile:

• Registrul bunurilor imobile (cadastru): Orice persoană poate consulta gratuit și fără a justifica un interes datele din Registrul bunurilor imobile. Se poate face online pe e-Cadastru sau la ghișeul Agenției Servicii Publice (ASP). Astfel veți afla dacă defunctul figura ca proprietar de terenuri, case, apartamente etc. (dacă sunteți proprietarul imobilului în comun și nu sunteți sigur, puteți prezenta actele de proprietate la ghișeu pentru verificare).
• Registrul de stat al transporturilor (vehicule): Informații despre autoturisme sau alte vehicule înregistrate pe numele defunctului pot fi obținute prin serviciul online al ASP “Obține informație despre vehicul”. Se introduce seria șasiu sau plăcuța mașinii și se obține detalii despre proprietar. Acest portal confirmă prezența datelor în Registrul de Stat al Transporturilor.
• Registrul întreprinderilor și societăților comerciale: Dacă defunctul a deținut cote/participații la SRL-uri sau alte entități, puteți interoga Registrul de stat al persoanelor juridice (ISP) prin portalul e-Servicii ASP. De exemplu, serviciul “Persoane juridice – date din Registrul de stat” (webinfo.cis.gov.md) oferă acces public la informații despre firme (inclusiv asociați și filiale).
• Registrul creanțelor fiscale: Informații privind datorii fiscale pot fi verificate la Serviciul Fiscal de Stat. Deși nu există un portal open, moștenitorii sau notarul pot solicita adeverință fiscală pentru defunct (de exemplu, situații restanțe la impozite/taxe) înainte de acceptarea succesiunii, evitând astfel surpriza unor obligații fiscale neștiute.
• CNAS – Casa Națională de Pensii: Pentru a afla dacă defunctul avea drepturi la pensii neîncasate (de ex. banul pentru luna decedării), se poate verifica la CNAS prin intermediul notarului. Notarul poate solicita casei de pensii să stabilească situația plăților restante.
• Bănci și instituții financiare: Vezi secțiunea următoare despre accesul la conturi.

Este util să vă întrebați și în familie/printre apropiați dacă defunctul avea bunuri sau conturi despre care nu se știe public. Certificați orice informație cu documente: contracte, extrase bancare vechi, titluri de valoare.

Inventarierea formală

Dacă există neclarități sau suspiciuni, notarul poate cere un inventar oficial. Legea notarilor prevede că, la cererea părții interesate (moștenitor, executor de testament, creditor), notarul sau executorul judecătoresc face inventarierea patrimoniului succesoral, întocmind un proces-verbal (inventar) cu bunurile și datoriile cunoscute la acel moment. În practică, se pot inventaria chiar și depozite bancare prin cereri speciale către bănci, conturi de broker și alte active (vezi mai jos).

5. Accesul la conturile bancare și informațiile financiare

Una din cele mai frecvente probleme este cum află moștenitorii ce conturi bancare avea defunctul. În RM, secretul bancar este strict protejat, dar legea prevede excepții în succesiune. Art.97 din Legea privind activitatea băncilor (nr.202/2017) stabilește că, în caz de deces al clientului, banca poate furniza informațiile confidențiale (inclusiv existența/lichiditatea conturilor) moștenitorilor sau notarului succesoral, în anumite condiții. Mai exact, banca poate răspunde la două tipuri de cereri:

• Spre moștenitor: dacă moștenitorul prezintă certificatul de moștenitor autentic (care atestă oficial că este succesor), banca poate oferi informații despre conturi și dețineri ale defunctului. Până la emiterea certificatului, moștenitorul nu are încă acest drept.
• Spre notarul public: notarul care instrumentează succesiunea poate solicita băncilor informații despre defunct pe baza copiei certificatului de deces al acestuia. Aceasta înseamnă că, încă din faza de stabilire a masei succesorale, notarul are temei legal să ceară băncilor listele de conturi și solduri ale defunctului.

În practică, moștenitorii nu trebuie să “bată” singuri la ușile băncilor cu certificatul de calitate de succesor (aceasta nu este suficient pentru ca banca să dea date pe loc). În schimb, notarul notează în dosar cereri către fiecare bancă la care se bănuiam că ar fi conturi, anexând copia actului de deces și lista moștenitorilor. Băncile au obligația legală să răspundă cu datele solicitate (lista conturilor, tipuri de depozite, solduri sau alte valori mobiliare deținute) pentru a ajuta la încadrarea în procedură.

Astfel, moștenitorul primește mai întâi certificatul de moștenitor, apoi se poate duce la bancă și cere el însuși un extras (banca poate furniza informațiile doar cu certificatul definitiv de moștenitor). Între timp, notarul pregătește terenul. Este important: lipsa cardului sau a extrasului găsit pe laptop nu înseamnă că nu există conturi. Procedura notarului remediază această problemă prin cereri legale, așa că moștenitorii trebuie să îi semnaleze notarului orice suspiciune de conturi bancare.

6. Pensia de urmaș și alte prestații sociale

Sumele cuvenite defunctului sub formă de pensie deja imputată nu intră în masa succesorală – ele pot fi încasate de moștenitori dacă erau datorate defunctului la deces (de ex. pensie pe lună martie). Separat, pensia de urmaș nu este moștenită, ci este un drept personal al urmașilor conform legislației sociale. Dacă urmașii defunctului (copii, soț, tutor) îndeplinesc condițiile, pot solicita CNAS pensia de urmaș independent de procedura succesiunii. Termenul de solicitare la CNAS este de 90 de zile de la deces întreținătorului; dacă cererea și actele (certificat de deces, acte de stare civilă ale urmașilor, carnetul de muncă al defunctului etc.) se depun în acest interval, pensia poate fi plătită retroactiv de la data decesului. (După 90 zile se acordă de la data depunerii). Astfel, în oricare caz este bine ca moștenitorii/urmașii să se intereseze și de drepturile sociale ale familiei – o parte din bani ar putea veni sub formă de pensie de urmaș, nu din moștenire. CNAS precizează clar: “Pensia de urmaș se stabilește … dacă cererea și actele necesare au fost depuse în termen de 90 de zile de la data decesului”.

7. Bunurile comune ale soților

Bunurile dobândite în timpul căsătoriei fac parte din regimul de comună de bunuri, nu automat din masa succesorală totală a defunctului. Dacă, de exemplu, un apartament figurează doar pe numele defunctului dar a fost cumpărat cu soția în comun, soția va avea dreptul la jumătate din acel imobil ca partea ei de bun comun (care rămâne proprietate proprie după deces) și doar cealaltă jumătate intră în succesiune. Prin urmare, la identificarea masei succesorale trebuie să se țină cont de drepturile proprii ale soțului supraviețuitor: întâi se scade cota maritală a soțului, apoi se stabilește ce avea defunctul în proprietate exclusivă. În practică, notarii și moștenitorii analizează documentele de dobândire ale imobilelor (contracte de vânzare-cumpărare, donații, succesiuni anterioare etc.) pentru a ști exact cum se împart.

8. Ce se face după emiterea certificatului de moștenitor

După finalizarea procedurii notariale, notarul emite certificatul de moștenitor, documentul oficial care atestă calitatea și cota fiecărui moștenitor. Cu certificatul de moștenitor se pot efectua formalitățile pentru înscrierea noilor proprietari:

• reîntabularea imobilelor (la Agenția cadastrului sau instanță, conform cazului);
• transferul mașinilor (la CEM – Inspectoratul de Poliție);
• ridicarea sumelor din conturile bancare;
• transmiterea acțiunilor, depozitelor și a altor valori mobile.
  Dacă însă după emiterea certificatului se descoperă bunuri noi (de ex. un cont sau un teren uitat), moștenitorii nu sunt fără recurs. Legea procedurii notariale (art.83) prevede că la cererea moștenitorului, procedura succesorală poate fi reluată dacă apar circumstanțe care justifică modificarea sau chiar retragerea certificatului de moștenitor. În acest caz, succesiunea este reinitiată de notarul original, iar certificatul poate fi completat sau anulat parțial. Prin urmare, găsirea unui bun ascuns după finalizare atrage reinstaurarea procedurii și reevaluarea masei succesorale.

Tabele comparative

Etapă / Acțiune	Termen legal	Responsabil
Înregistrare deces la Starea Civilă	imediat (câteva zile)	Familie / Moștenitori
Deschiderea succesiunii la notar	cât mai curând după deces	Moștenitori / Reprezentant
Căutarea testamentului (Registrul MJ)	imediat	Notar (verifică Registru)
Identificare moștenitori legali	simultan cu dosarul succesoral	Notar
Identificare bunuri și datorii	continuu, înainte de certificare	Moștenitori și notar
Inventariere patrimoniu (dacă e cazul)	la cerere (oricând)	Notar / Executor judecătoresc
Cereri către bănci (conturi, depozite)	în cursul dosarului succesoral	Notar (solicită)
Cerere pensie de urmaș la CNAS	≤ 90 zile de la deces	Urmaș / Moștenitor
Acceptarea moștenirii	≤ 12 luni de la deces	Moștenitori
Emiterea certificatului de moștenitor	imediat după finalizare	Notar
Redistribuire bunuri imobile și mobile	după primirea certificatului	Moștenitori / Avocați

Registru / Autoritate	Ce conține	Acces / URL
Registrul dosarelor succesorale și testamentelor (MJ)	Dosarele succesiunilor deschise și testamentele autentice.	Portal guvernamental Servicii Publice (eGov)
Registrul bunurilor imobile (Cadastru)	Toate imobilele înregistrate (terenuri, case, apart.) în RM.	ASP e-Servicii – Acces RBi [e-Cadastru]
Registrul de Stat al Transporturilor (vehicule)	Înregistrări auto (proprietar, plăcuțe, ITP)	ASP e-Servicii – Obține informație despre vehicul
Registrul persoanelor juridice (ISP)	Date despre firme și asociați (SRL-uri, ONG-uri)	ASP e-Servicii – Persoane juridice, date din R. stat
Registrul populației / Starea Civilă	Nașteri, decese, căsătorii (din ultimii ani).	ASP – e-Servicii / ACSC online
Casa Națională de Pensii (CNAS)	Evidența pensiilor plătite și a drepturilor de pensie	CNAS.md – Secțiunea Pensii
Băncile comerciale (securitate info)	Conturi curente, depozite, credite ale clienților	(le putea furniza notării în succesiune conform art.97)
Serviciul Fiscal de Stat (SFS)	Obligații fiscale ale defunctului	solicitare notarială / verificare Fiscală

Flowchart: Procedura succesiunii (succession timeline)

  A[Decesul persoanei] --> B[Înregistrare la Starea Civilă și obținere certificat de deces]
  B --> C{Există testament notarizat?}
  C -- Da --> D[Testamentul este cercetat de notar, se stabilește conținutul și moștenitorii legali/designați]
  C -- Nu --> E[Aplică regulile moștenirii legale: identificare moștenitori claselor I-V]
  D --> F[Notarul deschide procedura succesorală]
  E --> F
  F --> G[Identificare și inventariere active: imobile, auto, conturi, valori mobiliare, creanțe]
  G --> H[Verificare datoriilor fiscale și alte datorii ale defunctului]
  H --> I[Notificare moștenitori și opțiuni succesorală în termen de 12 luni]
  I --> J{Moștenitorii acceptă / renunță la moștenire}
  J -- Acceptă --> K[Notar eliberează certificatul de moștenitor]
  K --> L[Transcriere drepturi: imobile (Cadastru), auto (CEM), conturi bancare, acțiuni]
  J -- Renunță --> M[Procedura poate fi reluată la cererea altor moștenitori sau în instanță]
  L --> N[Distribuirea efectivă a bunurilor succesorale conform certificatelor]

Lista de verificare (checklist) pentru moștenitori

1. Acte de deces și succesiune: obțineți actul de deces, livretul de familie, acte personale (B.I.) ale decedatului; copia certificatului de deces și actele dumneavoastră la notar.
2. Documente de stare civilă ale moștenitorilor: cărți de identitate, certificate de naștere, căsătorie ale moștenitorilor, după caz.
3. Testament și documente anexe: căutați un eventual testament notarial; verificați Registrul succesiunilor al MJ (online) sau întrebați notarul.
4. Verificarea conturilor și depozitelor: cereți notarului să solicite listă de conturi la bănci (art.97 Legea bancară). După obținerea certificatului de moștenitor, puteți solicita personal informații de la fiecare bancă.
5. Identificarea imobilelor și vehiculelor: consultați Registrul bunurilor imobile (ASP e-Cadastru sau e-Cadastru) și Registrul auto (portalul ASP). Pregătiți contracte de achiziție, titluri de proprietate, dovezi de coproprietate.
6. Participații și valori mobiliare: verificați dacă defunctul deținea acțiuni sau participații în firme; interogați Registrul persoanelor juridice (webinfo.cis.gov.md). Pentru acțiuni la bursă, cereți dacă există depozit în conturi de brokeraj.
7. Datorii și obligații fiscale: solicitați o adeverință de la ANAF (Serviciul Fiscal de Stat) pentru situația fiscală a defunctului (date precum datorii la impozite pe venit, proprietate etc.). Verificați creditul la bănci, furnizori, chirie.
8. Prestații sociale: dacă defunctul era pensionar, verificați la CNAS dacă există sume datorate pentru luna decesului; dacă aveți copii minori, depuneți cererea de pensie de urmaș în 90 de zile.
9. Procedura notarului: vizitați notarul pentru deschiderea succesiunii. Decideți dacă acceptați sau renunțați la moștenire (și cum împărțiți cota). Acceptarea se declară în formă autentică, înainte de 12 luni.
10. Inventariere (dacă este nevoie): dacă există riscul dispariției bunurilor sau suspectați bunuri ascunse, cereți notarului inventarierea oficială a masei succesorale.
11. Obținerea certificatului de moștenitor: după soluționarea tuturor aspectelor, notarul va emite certificat moștenitor. Păstrați-l și folosiți-l la transcrieri și ridicarea bunurilor.
12. Repartizarea finală: transformați certificatele în drepturi de proprietate (în Cartea funciară pentru imobile, în Registrul Auto pentru vehicule etc.) și valorificați sumele rezultate.

Întrebări frecvente (FAQ)

• Ce acte de moștenitor îmi trebuie pentru bancă?
  După finalizarea succesiunii și emiterea certificatului de moștenitor, banca vă va cere acest certificat (alături de actul de identitate) pentru a vă furniza informații sau pentru a elibera sumele din conturi. Până atunci, notarul solicită băncile datele oficial.
• Termenul de 12 luni pentru acceptare poate fi extins?
  Da, la cererea moștenitorului, notarul poate prelungi termenul de acceptare dacă a fost omis din motive întemeiate, iar ceilalți moștenitori nu se opun. În caz contrar, instanța poate decide prelungirea în cadrul unui proces de restabilire a termenului.
• Cum aflu dacă există un testament?
  Notarul verifică Registrul dosarelor succesorale și al testamentelor (un sistem informatic gestionat de MJ). Poate fi solicitată și o adresă la notarul din ultima reședință a defunctului sau la notar general, iar persoane interesate pot face cerere prin portalul guvernamental (eGov). Orice testament autentificat a fost înregistrat în sistem.
• Ce se întâmplă cu bunurile comune dacă nu am copii?
  Dacă nu există descendenți, succesiunea legală poate urma clasele III-V. În plus, conform legii, în anumite condiții soțul supraviețuitor poate prelua întreaga moștenire (de ex. dacă defunctul nu are copii, părinți ori frați). În orice caz, o parte din bunurile comune (jumătatea soțului) nu intră în succesiune.
• Pot renunța la moștenire după ce accept deja?
  Odată ce declarați acceptarea și notarul finalizează procedura, nu mai puteți renunța. Renunțarea se face înainte de finalizare (în aceeași perioadă de 12 luni). Dacă acceptarea a fost depusă greșit, puteți cere instanței revizuirea (în condiții foarte limitate).
• Cum obțin date despre acțiunile și depozitele defunctului?
  Dacă defunctul avea valori mobiliare, bunuri la bursă sau deponenți investiționali, întrebați notarul să verifice cu bursele/instituții financiare. În plus, se pot cere extrase de la Casa de Compensație și Centrul Depozitar (în cazul acțiunilor la bursă). Orice cont de titluri sau depozite la case de broker poate fi investigat similar conturilor bancare, cu certificatul de moștenitor.
• Există vreo limitare a răspunderii moștenitorilor pentru datorii?
  Moștenirea se moștenește ca un întreg patrimoniu, cu active și pasive. Moștenitorii răspund pentru datoriile defunctului în limita valorii masei succesorale (art.2189 Cod civil). Asta înseamnă că, în principiu, nu puteți pierde mai mult decât valoarea bunurilor primite. Cu toate acestea, vă recomandăm să cernați atent pasivele: în caz de risc de insolvență a masei succesorale, existe procedura de somare a creditorilor (notarul poate emite somații publice către toți creditorii cunoscuți) pentru a garanta drepturile acestora.

Concluzie

Moștenirea în RM este o procedură complexă, guvernată de reguli stricte, dar menite să protejeze drepturile tuturor părților. Cheia unui proces succesor corect este să se răspundă clar la cele trei întrebări esențiale: cine moștenește? ce exact se moștenește? și ce datorii există? Succesul final depinde de pregătirea temeinică a moștenitorilor: identificarea activelor (și a pasivelor), respectarea termenele legale și colaborarea cu notarul. Prin Legea 251/2025 și celelalte reglementări actuale, transparența și accesul la informații au fost îmbunătățite (de exemplu, soțul supraviețuitor reintrat în clasa I, portaluri online de registru, drepturi bancare explicite etc.). În final, toată procedura trebuie încheiată cu eliberarea certificatului de moștenitor, care deschide drumul transferului propriu-zis al bunurilor și sumelor succesorale.

Aveți nevoie de ajutor cu o moștenire?

Dacă aveți un caz concret de moștenire, un litigiu între moștenitori sau aveți nevoie de reprezentare în Republica Moldova, consultați serviciile noastre de Avocat Moștenire în Republica Moldova.

Surse legislative și informaționale: Codul civil (Cartea a IV-a – Moștenirea), Legea nr. 251/2025 (modificări aplicabile din 1 aprilie 2026), Legea nr. 246/2018 privind procedura notarială (art.79, art.83), Legea privind activitatea băncilor nr. 202/2017 (art.97), reglementări CNAS (pensia de urmaș), acte Ministerul Justiției (Regulament inventariere), pagini oficiale ASP (cadastru, registre), informații CNAS, precum și îndrumări practice și jurisprudență recentă în materie de succesiuni.