Iată cum holding și dicta sunt folosite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în motivarea hotărârilor: Ce sunt holding și dicta în CEDO? Holding („ratio decidendi”) este acel raționament juridic esențial pentru decizia Curții — punctul central fără de care hotărârea ar fi fost altfel. Dicta („obiter dicta”) sunt afirmații secundare, observații adiacente, careContinueContinue reading “Holding și Dicta”
Tag Archives: 2024
Avocații folosesc precedentul judiciar în pledoariile lor în mod strategic.
Avocații folosesc precedentul judiciar în pledoariile lor în mod strategic, cu scopul de a convinge instanța să aplice o regulă deja stabilită sau să accepte un raționament similar. Iată cum se întâmplă acest lucru, explicat pas cu pas și cu termeni preciși: Identificarea tipului de precedent Precedent obligatoriu (binding precedent) – hotărârile instanțelor superioare dinContinueContinue reading “Avocații folosesc precedentul judiciar în pledoariile lor în mod strategic.”
Interpretarea Curții Europene a Drepturilor Omului CEDO.
Acesta este un articol despre interpretarea Curții Europene a Drepturilor Omului CEDO, axat pe metodele de interpretare, doctrinile esențiale și rolul lor în evoluția protecției drepturilor fundamentale. Curtea ca organism de interpretare și rolul său CEDO are rolul de a interpreta în mod efectiv și dinamic prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului. Această funcție esteContinueContinue reading “Interpretarea Curții Europene a Drepturilor Omului CEDO.”
Prejudiciului moral în cauzele de contencios administrativ din Republica Moldova, cu accent pe cuantum și procedură.
Fundamentul juridic al despăgubirilor morale Constituția RM (art. 53) garantează dreptul persoanei vătămate printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea unei cereri în termen să obțină reparare completă a pagubei – inclusiv pentru prejudicii morale jurisprudenta.csj.md+15juridicemoldova.md+15ibn.idsi.md+15. Codul civil prevede în mod expres că prejudiciul moral poate fi reparat indiferent de existența celui material și chiar fără vinovățiaContinueContinue reading “Prejudiciului moral în cauzele de contencios administrativ din Republica Moldova, cu accent pe cuantum și procedură.”
Despre contestația actelor administrative în Republica Moldova, incluzând procedura de contestare și ce putem face dacă termenul de prescripție a expirat.
Ce este actul administrativ și cine îl emite Un act administrativ este una din formele în care o autoritate publică oficială emite dispoziții cu efecte juridice directe – creează, modifică sau stinge raporturi juridice de drept public (Codul Administrativ 2018) lawzana.com+10monitorul.fisc.md+10social.studiamsu.md+10.– Acte individuale: decizii care afectează persoane sau situații concrete;– Acte normative: dispoziții generale, aplicabileContinueContinue reading “Despre contestația actelor administrative în Republica Moldova, incluzând procedura de contestare și ce putem face dacă termenul de prescripție a expirat.”
Contestarea Ordinului SIS nr. 33/2025 în baza legislației Republicii Moldova.
Căi administrative de contestare Contestația ordinului SIS începe de regulă cu procedura administrativă prealabilă. Persoana vizată adresează în scris o plângere prealabilă organului emitent (SIS) sau autorității ierarhic superioare, în termen de 30 de zile de la comunicarea ordinului sau de la data la care a luat la cunoștință de includerea în listăhumanrightsguide.md. Plângerea prealabilăContinueContinue reading “Contestarea Ordinului SIS nr. 33/2025 în baza legislației Republicii Moldova.”
Reținerea lui DOE: Context, Acuzații și Detalii ale Cazului
DOE (Fictitious name), fost ministru al Justiției din Republica Moldova și ex‑șef al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), a fost reținut pe data de 15 iunie 2025 în Dubai, UAE, în urma unei notificări roșii INTERPOL emise la solicitarea autorităților judiciare din Franța. Operațiunea a făcut parte din cooperarea internațională amplă pentru combaterea infracțiunilorContinueContinue reading “Reținerea lui DOE: Context, Acuzații și Detalii ale Cazului”
Societatea vrea adevăr nu doar răzbunare.
Presupuneri, proceduri și integritate: Cazul Vitalie Pîrlog 🕊️ Prezumția de nevinovăție Este fundamental ca orice persoană acuzată de infracțiuni să fie considerată nevinovată până la pronunțarea unei decizii definitive a unei instanțe independente. Aceasta nu este doar o formalitate, ci un principiu de bază al statului de drept. Indiferent de acuzații, onorarea drepturilor fundamentale –ContinueContinue reading “Societatea vrea adevăr nu doar răzbunare.”
Cum se contestă decizia Comisiei de Vetting în Republica Moldova.
Introducere Procesul de vetting în Republica Moldova – fie „pre‑vetting” (pentru candidaţi la CSM/CSP) sau „vetting” (pentru judecători ai Curţii Supreme/Curății de Apel) – a fost instituit prin Legea nr. 26/2022 şi Legea nr. 65/2023. Deciziile Comisiei Vetting pot avea impact major asupra carierei: respingerea/echivalarea retragerii cu „necalificarea” este un act administrativ ce poate fi contestat. (freedomhouse.org,ContinueContinue reading “Cum se contestă decizia Comisiei de Vetting în Republica Moldova.”
Încă despre câteva hotărâri relevante ale Curții Supreme de Justiție în materie penală.
Comentariu juridic asupra jurisprudenței recente (2024–2025) În ultimele luni, Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova (CSJ) a pronunțat mai multe hotărâri semnificative în materie penală, relevante atât pentru practicieni, cât și pentru teoreticienii dreptului. În cele ce urmează, prezentăm trei spețe recente care evidențiază poziția consolidată a instanței supreme în raport cu unele problemeContinueContinue reading “Încă despre câteva hotărâri relevante ale Curții Supreme de Justiție în materie penală.”
Despre câteva hotărâri recente ale Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție (CSJ) în materie penală:
1. Cauza nr. 1r‑arest‑2/2025 CSJ a anulat mandatul de arest preventiv și a dispus eliberarea imediată a inculpatului. Curtea a subliniat că prezentarea repetată în stare de ebrietate la ședințele de judecată nu poate constitui temei pentru arest – aceasta nu intră în sfârșit sub incidența art. 176 CPP și, chiar dacă s-ar invoca unContinueContinue reading “Despre câteva hotărâri recente ale Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție (CSJ) în materie penală:”
Controlul Societății Asupra Activității Organelor Administrative din Republica Moldova.
Introducere Constituția Republicii Moldova proclamă că „suveranitatea națională aparține poporului, care o exercită în mod direct și prin organele sale reprezentative”, iar art. 20 alin. (1) garantează „dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile şi interesele sale legitime”. Aceste dispoziții subliniază că în statul de drept fiecare cetățean trebuieContinueContinue reading “Controlul Societății Asupra Activității Organelor Administrative din Republica Moldova.”
Contestarea acțiunilor autorităților în domeniul protecției datelor din R. Moldova.
Context legal: Protecția datelor cu caracter personal este reglementată în principal de Legea nr.133/2011. În conformitate cu art.27 alin.(1) și (3) din această lege, „subiectul datelor cu caracter personal care consideră că prelucrarea datelor sale nu este conformă cu cerințele legii poate înainta Centrului o plângere în termen de 30 de zile din momentul depistăriiContinueContinue reading “Contestarea acțiunilor autorităților în domeniul protecției datelor din R. Moldova.”
Depunerea electronică a cererilor și petițiilor la autoritățile publice în Republica Moldova.
Cadrul legal general În legislația Republicii Moldova, dreptul cetățenilor de a adresa petiții organelor de stat este reglementat de Legea nr.190/1994 (abrogată în 2019) și, în prezent, de prevederile Codului administrativ nr.116/2018. Legea nr.190/1994 prevedea că petițiile pot fi înaintate „în scris sau în formă electronică”, cu respectarea cerințelor legale privind documentul electronic (inclusiv semnăturaContinueContinue reading “Depunerea electronică a cererilor și petițiilor la autoritățile publice în Republica Moldova.”
Dreptul persoanei vătămate de a contesta refuzul poliției.
Conform Codului de procedură penală, persoana vătămată are calitate procesuală în faza premergătoare cercetării penale şi poate contesta actele organelor de urmărire penală. Astfel, art. 298 alin. (1) CPP precizează că „împotriva acțiunilor … organelor de urmărire penală pot fi depuse plângeri de către partea vătămată (damaged party)”. Practic, acest lucru înseamnă că victima unui agresor poateContinueContinue reading “Dreptul persoanei vătămate de a contesta refuzul poliției.”
You must be logged in to post a comment.