Necesitatea luptei împotriva corupției în Moldova.

Corupția rămâne unul dintre cele mai mari obstacole în calea dezvoltării Republicii Moldova, afectând toate nivelurile societății – de la economie și justiție până la încrederea cetățenilor în instituții. Studiile recente arată percepția acută a fenomenului: 72% dintre avocați, 46% dintre procurori și 37% dintre judecători consideră că în R. Moldova există multă sau foarteContinueContinue reading “Necesitatea luptei împotriva corupției în Moldova.”

CSJ s-a pronunțat asupra unor cereri neobișnuite de revizuire penală. Iată ce a decis.

În săptămâna curentă, Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova (CSJ) a soluționat mai multe căi extraordinare de atac în materie penală, aducând clarificări importante privind aplicarea revizuirii și recursului în anulare. Redăm mai jos principalele concluzii din patru cauze relevante. Revizuirea pe motivul declarării neconstituționalității unei norme penale (Cauza nr. 1rh-41/2024) CSJ a examinatContinueContinue reading “CSJ s-a pronunțat asupra unor cereri neobișnuite de revizuire penală. Iată ce a decis.”

Răspundere civilă a minorului și despăgubiri în Republica Moldova.

În Republica Moldova, faptele ilicite săvârșite de minori generează răspundere civilă delictuală în sarcina persoanelor care au obligativitatea să-i supravegheze şi să îi educe. Actele normative principale sunt Codul civil şi Codul contravenţional. Constituţia R. Moldova statuează că familia este fundamentul societăţii, iar soţii au „îndatorirea de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor săi”.ContinueContinue reading “Răspundere civilă a minorului și despăgubiri în Republica Moldova.”

Modalitățile de citare (servire a actelor) în procesele civile din RM.

Procedura de citare a pârâtului în procesul civil este reglementată de Codul de procedură civilă (CPC) al RM. Conform art. 100 alin. (1) CPC, cererea de chemare în judecată și celelalte acte de procedură se comunică participanților la proces (reclamant, pârât, intervenienți etc.) „contra semnătură”, prin următoarele mijloace: intermediul persoanei împuternicite de către parte (de exemplu avocatul), prinContinueContinue reading “Modalitățile de citare (servire a actelor) în procesele civile din RM.”

Utilizarea declarațiilor poliției ca probă în procesul penal din Republica Moldova (2025).

Declarațiile agenților de poliție ca martori în instanță Admisibilitatea ca mijloc de probă Codul de procedură penală al Republicii Moldova (CPP) permite audierea polițiștilor (agenți constatatori sau ofițeri de investigație) în calitate de martori, dar numai în condiții strict delimitate. În mod obișnuit, legea interzice citarea ca martori a persoanelor care participă la urmărirea penalăContinueContinue reading “Utilizarea declarațiilor poliției ca probă în procesul penal din Republica Moldova (2025).”

Participarea prin teleconferință la ședința judiciară.

În instanţele din Republica Moldova, participarea la o şedinţă de judecată prin videoconferinţă (TrueConf, Zoom, Teams etc.) se face numai cu acordul preşedintelui completului şi după depunerea, în dosar, a unei cereri motivate care citează temeiurile din Codul de procedură civilă (art. 154 alin.(4), 213 alin.(3), 216 alin.(11) şi 278³ alin.(2)) şi respectă Regulamentul CSMContinueContinue reading “Participarea prin teleconferință la ședința judiciară.”

Probele în procesul contravențional din Republica Moldova (2025).

Tipuri de probe admisibile în procesul contravențional Definiția probei: Conform Codului contravențional al Republicii Moldova, proba este “un element de fapt, dobândit în modul stabilit de prezentul cod, care servește la constatarea existenței sau inexistenței contravenției, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției și la determinarea altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei”. Cu alteContinueContinue reading “Probele în procesul contravențional din Republica Moldova (2025).”

Avocații folosesc precedentul judiciar în pledoariile lor în mod strategic.

Avocații folosesc precedentul judiciar în pledoariile lor în mod strategic, cu scopul de a convinge instanța să aplice o regulă deja stabilită sau să accepte un raționament similar. Iată cum se întâmplă acest lucru, explicat pas cu pas și cu termeni preciși: Identificarea tipului de precedent Precedent obligatoriu (binding precedent) – hotărârile instanțelor superioare dinContinueContinue reading “Avocații folosesc precedentul judiciar în pledoariile lor în mod strategic.”

Interpretarea Curții Europene a Drepturilor Omului CEDO.

Acesta este un articol despre interpretarea Curții Europene a Drepturilor Omului CEDO, axat pe metodele de interpretare, doctrinile esențiale și rolul lor în evoluția protecției drepturilor fundamentale. Curtea ca organism de interpretare și rolul său CEDO are rolul de a interpreta în mod efectiv și dinamic prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului. Această funcție esteContinueContinue reading “Interpretarea Curții Europene a Drepturilor Omului CEDO.”

Ordinul SIS nr. 33 din 10 iunie 2025.

Stimați avocați, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a emis Ordinul nr. 33 din 10 iunie 2025, care aduce modificări importante Ordinului SIS nr. 2/2024, privind listele persoanelor asociate subiecților restricțiilor. Aceste liste conțin numele persoanelor fizice și juridice pentru care SIS susține că deține probe sau informații documentate privind asocierea cu persoaneContinueContinue reading “Ordinul SIS nr. 33 din 10 iunie 2025.”

Declarațiile avocatului — deși importante în cadrul procesului — nu constituie probă în sine în instanță.

Rolul avocatului: pledoarie, nu probă Avocatul are rolul de a formula argumente, obiecta, comenta probele și susține poziția clientului. Însă această pledoarie nu reprezintă un mijloc de probă — în sensul juridic tradițional, cum ar fi înscrisuri sau depoziții sub jurământ. Declarațiile sale au caracter persuasiv, nu probatoriu. Reglementare procedurală clare Potrivit Codului de procedurăContinueContinue reading “Declarațiile avocatului — deși importante în cadrul procesului — nu constituie probă în sine în instanță.”

Calomnia și repararea prejudiciului în Republica Moldova.

Calomnia este considerată în legea moldovenească o formă de atac la onoarea și demnitatea unei persoane, constând în răspândirea de informaţii false cu intenţia de a o denigra. Deși pedeapsa penală pentru calomnie a fost eliminată în RM (art.170 Cod penal a fost abrogat în 2004), fapta în continuare se sancționează ca contravenție administrativă. CodulContinueContinue reading “Calomnia și repararea prejudiciului în Republica Moldova.”

Depunerea electronică a cererilor și petițiilor la autoritățile publice în Republica Moldova.

Cadrul legal general În legislația Republicii Moldova, dreptul cetățenilor de a adresa petiții organelor de stat este reglementat de Legea nr.190/1994 (abrogată în 2019) și, în prezent, de prevederile Codului administrativ nr.116/2018. Legea nr.190/1994 prevedea că petițiile pot fi înaintate „în scris sau în formă electronică”, cu respectarea cerințelor legale privind documentul electronic (inclusiv semnăturaContinueContinue reading “Depunerea electronică a cererilor și petițiilor la autoritățile publice în Republica Moldova.”

Responsabilitatea statului și a autorităților publice pentru prejudiciile cauzate persoanelor.

Cadrul constituțional și legal general Constituția RM consacră dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obține repararea prejudiciului. Art. 53 alin.(1) dispune că „persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică… este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei”constitutii.files.wordpress.com. De asemenea, alin.(2) prevede expres răspunderea patrimonială a statuluiContinueContinue reading “Responsabilitatea statului și a autorităților publice pentru prejudiciile cauzate persoanelor.”

Strămutarea cauzelor penale: CSJ consolidează practica și limitează abuzurile procedurale.

Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova a actualizat recent fișierul tematic privind strămutarea cauzelor penale și contravenționale, oferind clarificări esențiale pentru practicienii dreptului și reafirmând direcțiile jurisprudenței sale constante. Rata de admitere a cererilor de strămutare rămâne foarte scăzută Analizând practica recentă a CSJ, se constată că marea majoritate a cererilor de strămutare auContinueContinue reading “Strămutarea cauzelor penale: CSJ consolidează practica și limitează abuzurile procedurale.”