Tulburarea de posesie este una dintre infracțiunile care protejează folosința pașnică și posesia asupra bunurilor imobile împotriva „acțiunilor samavolnice” (ocuparea fără drept), atunci când acestea sunt însoțite de violență, amenințări sau de „jocuri” cu semnele de hotar. În plan practic, articolul este invocat mai ales în conflicte de terenuri și gospodării (case, curți, teren aferent), în careContinueContinue reading “Articolul 193 din Codul penal al R. Moldova: tulburarea de posesie.”
Tag Archives: lifestyle
Legitimitatea „vânzării-cumpărării” unui partid politic în Republica Moldova și standardele Consiliului Europei.
Ideea de „vânzare-cumpărare” a unui partid politic este, în dreptul Republicii Moldova, mai curând o descriere sociologică a unor practici (preluări de control, „tranzacții” informale, finanțări mascate), decât o operațiune juridică tipică recunoscută ca atare. Legea definește partidul politic ca asociație benevolă cu statut de persoană juridică, creată pentru exprimarea voinței politice, nu ca un „activ” transferabilContinueContinue reading “Legitimitatea „vânzării-cumpărării” unui partid politic în Republica Moldova și standardele Consiliului Europei.”
Așteptarea rezonabilă de confidențialitate și examinarea telefonului mobil al bănuitului în dreptul Republicii Moldova.
Conceptul de „așteptare rezonabilă de confidențialitate” (reasonable expectation of privacy) nu este formulat ca atare în legislația procesual-penală a Republicii Moldova, însă rezultă din matricea constituțională a drepturilor la viață privată și la secretul comunicațiilor, interpretată în concordanță cu standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO), conform regulilor constituționale privind prioritatea tratatelor de drepturile omului. ContinueContinue reading “Așteptarea rezonabilă de confidențialitate și examinarea telefonului mobil al bănuitului în dreptul Republicii Moldova.”
Se poate vinde un partid politic în Republica Moldova?
Întrebarea dacă un partid politic poate fi „vândut” în Republica Moldova – și dacă fondatorii sau conducerea pot primi bani pentru aceasta – trebuie analizată strict prin prisma legislației în vigoare. 1. Statutul juridic al partidului politic În Republica Moldova, partidele politice sunt reglementate prin Legea nr. 294/2007 privind partidele politice. Conform legii: Partidul politicContinueContinue reading “Se poate vinde un partid politic în Republica Moldova?”
Reprezentarea de către avocat în instanța de judecată din Republica Moldova prin videoconferință.
Digitalizarea justiției în Republica Moldova a schimbat semnificativ modul în care avocații își exercită mandatul în instanță. Participarea la ședințele de judecată prin videoconferință a devenit o practică obișnuită, în special după perioada pandemiei, fiind menținută ca instrument procedural eficient. 1. Temeiul legal Participarea prin videoconferință este reglementată de: Codul de procedură civilă al RepubliciiContinueContinue reading “Reprezentarea de către avocat în instanța de judecată din Republica Moldova prin videoconferință.”
Pot publica pe Facebook fotografia unei persoane făcută într-un loc public fără permisiunea ei? (Republica Moldova).
Întrebarea apare frecvent: dacă fotografia a fost realizată într-un loc public (stradă, parc, eveniment), este suficient pentru a o publica pe Facebook fără acordul persoanei vizibile în imagine? Răspunsul, potrivit legislației Republicii Moldova, este nu întotdeauna. Faptul că fotografia este făcută într-un loc public nu înseamnă automat că poate fi publicată liber. 1️⃣ Dreptul laContinueContinue reading “Pot publica pe Facebook fotografia unei persoane făcută într-un loc public fără permisiunea ei? (Republica Moldova).”
Aprecierea probelor în Moldova și SUA: cadru legal și practici comparative.
Acest articol analizează, din perspectivă comparată, modul în care instanțele de judecată din Republica Moldova și SUA (drept federal) apreciază probele în procese civile și penale. Ne axăm pe cadrul legislativ (coduri de procedură și reguli de drept american), pe standardele și sarcinile probelor (în civil și penal), precum și pe rolul diferit al judecătoruluiContinueContinue reading “Aprecierea probelor în Moldova și SUA: cadru legal și practici comparative.”
Alte 5 cauze penale recente soluționate de Curtea Supremă de Justiție
În ultimele săptămâni, Curtea Supremă de Justiție a pronunțat mai multe hotărâri relevante pentru practica penală. Ele vizează cuantumul despăgubirilor morale, aplicarea pedepsei complementare obligatorii, reducerea pedepsei pentru condiții de detenție și limitele dreptului la expertiză solicitată de apărare. Analiza de mai jos sintetizează cele mai importante concluzii. 1️⃣ Cauza nr. 1ra-645/2025 Despăgubire de 1.000.000ContinueContinue reading “Alte 5 cauze penale recente soluționate de Curtea Supremă de Justiție”
Trebuie avocatul să participe prin consulat dacă se află în afara Republicii Moldova?
Digitalizarea procesului civil a generat o întrebare practică importantă:dacă avocatul se află peste hotare, este obligat să participe la ședința de judecată prin intermediul consulatului Republicii Moldova? Răspunsul juridic este clar: nu. În continuare – analiza detaliată, în baza Codului de procedură civilă și a Hotărârii CSM nr. 553/41 din 21 octombrie 2025. Ce prevedeContinueContinue reading “Trebuie avocatul să participe prin consulat dacă se află în afara Republicii Moldova?”
Participanții în procesul civil și statutul avocaților în Republica Moldova.
Rezumat executiv: În Codul de procedură civilă (CPC) al R. Moldova participanții la proces sunt expres enumerați: părțile (reclamant și pârât), intervenienții (voluntari sau forțați), procurorul, petiționarii și anumiți terți autorizați (conform art. 7 (2), 73–74) – toate aceste categorii figurează în art. 55 CPC. Avocatul nu este însă menționat în această listă; el este reglementat separat prin art. 75 CPC ca reprezentant al părților. În practică, această excluziune formalăContinueContinue reading “Participanții în procesul civil și statutul avocaților în Republica Moldova.”
Justiția trebuie nu doar să fie înfăptuită, ci și să se vadă că este înfăptuită – standard al jurisprudenței CEDO și implicații pentru Republica Moldova.
Unul dintre principiile fundamentale consacrate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului este acela potrivit căruia justiția nu trebuie doar să fie realizată în mod echitabil, ci și să apară ca fiind realizată în mod echitabil. Această idee, devenită reper în analiza imparțialității instanțelor, a fost formulată explicit în cauza Delcourt c. Belgia (1970), undeContinueContinue reading “Justiția trebuie nu doar să fie înfăptuită, ci și să se vadă că este înfăptuită – standard al jurisprudenței CEDO și implicații pentru Republica Moldova.”
În dreptul procesual al Republicii Moldova, declaraţiile martorilor în instanţă sunt date sub jurământ.
În dreptul procesual al Republicii Moldova, declaraţiile martorilor în instanţă sunt date sub jurământ atât în procedura civilă, cât şi în cea penală. Obligaţia depunerii jurământului revine în special martorilor (şi, după caz, altor subiecţi precum persoana vătămată în proces penal sau expertul), înainte de începerea audierii lor în şedinţa de judecată. În legea penalăContinueContinue reading “În dreptul procesual al Republicii Moldova, declaraţiile martorilor în instanţă sunt date sub jurământ.”
Articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) garantează dreptul la un proces echitabil în materie civilă și penală.
Articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) garantează dreptul la un proces echitabil în materie civilă și penală. În privința probelor și a participării părţilor la proces, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) a definit principii importante care, deşi nu sunt identice cu regulile probatorii interne, stabilesc standarde minime de echitate: 1.ContinueContinue reading “Articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) garantează dreptul la un proces echitabil în materie civilă și penală.”
În dreptul procesual civil moldovenesc, avocatul acţionează doar ca reprezentant convenţional al clientului, fără calitate procesuală proprie.
În dreptul procesual civil moldovenesc, avocatul acţionează doar ca reprezentant convenţional al clientului, fără calitate procesuală proprie. Doar părțile și participanții prevăzuți expres de lege pot oferi declarații în fața instanței ca probe. În consecință, declarațiile făcute de avocat nu au valoare probatorie în sine – ele constituie argumente juridice, nu mărturii ale părții. Codul deContinueContinue reading “În dreptul procesual civil moldovenesc, avocatul acţionează doar ca reprezentant convenţional al clientului, fără calitate procesuală proprie.”
Cine se califica ca martor in procesul civil din Moldova.
Codul de procedură civilă al Republicii Moldova stabilește criteriile principale de inadmisibilitate a martorilor şi impune incompatibilităţi în exercitarea profesiei de avocat. În privinţa martorilor, art. 132 CPC prevede că aceasta este persoană ce nu are interes în proces și cunoaște faptele, iar depoziţiile unui martor cu interes direct în cauză nu au valoare probatorie. În plus, art. 133ContinueContinue reading “Cine se califica ca martor in procesul civil din Moldova.”
You must be logged in to post a comment.